#clauza
- abrogativ — (Juridic) Care servește la abrogare; care are puterea sau efectul de a anula, de a desființa ori de a scoate din vigoare o lege sau un alt act normativ.
- adăugătoare — Forma de feminin a substantivului adăugător, indicând o piesă secundară, un element auxiliar sau o anexă structurală atașată unui ansamblu tehnic pentru a-i mări capacitatea ori performanța. Ca adjectiv, descrie o piesă, o clauză sau o funcție care acționează ca un supliment sau completare directă a unui element principal.
- adăugire — Acțiunea de a adăuga și rezultatul ei; element, detaliu, clauză sau text completat ori inserat ulterior pentru a întregi, extinde sau modifica o structură preexistentă. În sferă editorială și juridică, reprezintă un addendum sau o notă suplimentară care clarifică ori rectifică prevederile sau informațiile dintr-un document de bază.
- angajant — Care angajează, implică o obligație fermă, un legământ juridic ori o responsabilitate morală de la care o persoană sau o instituție nu se mai poate abate fără consecințe. În context contractual și administrativ, termenul descrie o clauză structurală, un document scris ori o declarație oficială care leagă juridic părțile semnatare.
- articol — Text publicat într-un ziar, revistă sau volum colectiv, care tratează o temă politică, socială, economică ori științifică. În gramatică, reprezintă partea de vorbire flexibilă care însoțește un substantiv pentru a arăta în ce măsură obiectul denumit este cunoscut vorbitorilor. În drept, definește diviziunea elementară a unui text legislativ, cod sau contract, numerotată distinct, iar în comerț desemnează orice sortiment de marfă sau produs individual expus spre vânzare.
- articul — Formă arhaică sau variantă lexicală timpurie pentru termenul 'articol', utilizată istoric în vechile pravile, hrisoave domnești și traduceri de texte religioase pentru a desemna o prevedere, o clauză, un paragraf sau un punct distinct dintr-o lege, contract ori dogmă dogmatică. În sens structural, reprezenta o subdiviziune clară a unui document oficial, menită să detalieze o obligație juridică sau un principiu de credință.
- autoanulare — Acțiunea de a se autoanula sau rezultatul ei; proces prin care un act, un document, o comandă, un contract sau o sesiune digitală își pierde valabilitatea, forța juridică ori efectul de la sine sau în mod automat, ca urmare a împlinirii unui termen, a nerespectării unei condiții suspensive ori a activării unei clauze interne, fără a fi necesară o intervenție exterioară suplimentară. În sens filozofic ori psihologic, reprezintă negarea, sacrificarea ori suprimarea propriilor interese, valori sau a propriei personalități de către un individ.