#competent

• afon — Persoană lipsită de auz muzical, incapabilă să perceapă corect înălțimea sunetelor sau să reproducă o melodie; în sens medical, se referă la un individ afectat de afonie, adică pierderea totală sau parțială a vocii. În limbajul familiar și extins, termenul descrie o persoană complet incompetentă sau ignorantă într-un anumit domeniu de activitate, știință ori artă.
• apt — Care posedă calitățile fizice, intelectuale, morale sau legale necesare pentru a îndeplini o funcție, o sarcină ori pentru a exercita o profesie; persoană capabilă, destoinică sau corespunzătoare din punct de vedere medical sau juridic pentru o anumită activitate. În biologie, descrie capacitatea unui organism de a supraviețui și de a se reproduce într-un mediu dat.
• atribuțiune — Formă secundară sau arhaică pentru termenul 'atribuție'; sferă de competență legală, ansamblu de prerogative, drepturi sau obligații oficiale încredințate unei instituții, autorități ori unui funcționar public. Deși în limba modernă este preferată forma mai scurtă, termenul supraviețuiește structural în texte juridice istorice, reglementări administrative vechi și în limbajul juridic formal.
• aviza — Acțiunea de a examina un proiect, un document sau o cerere și de a exprima o opinie oficială, o aprobare ori o rezoluție de conformitate din partea unei autorități competente; a înștiința, a pune în gardă sau a notifica o persoană ori o instituție cu privire la o decizie structurală sau o reglementare legală.
• avizat — Care a primit avizul sau aprobarea oficială din partea unei autorități competente ori a unui corp de experți; (despre persoane) care are cunoștințe temeinice, sigure și verificate într-un domeniu specific, fiind deplin informat, competent și capabil să emită o judecată de valoare documentată.