#cromatic

• asortat — Care a fost combinat sau ales în mod armonios pe bază de culori, forme, stiluri ori gusturi; ansamblu de elemente structurate care se potrivesc estetic sau funcțional unele cu altele; (în sens comercial sau gastronomic) care conține o varietate bogată și diversificată de produse ori ingrediente selectate dintr-o gamă similară.
• azurare — Acțiunea de a azura și rezultatul ei; procesul de colorare sau de transformare cromatică a unei suprafețe ori a unui peisaj în nuanțe de albastru-azuriu. Termenul este utilizat în critică de artă sau literatură pentru a descrie efectul de inundare cu o lumină senină și curată.
• azzurro — Nuanță intensă și luminoasă de albastru, specifică cerului senin de vară; azuriu. În contexte sportive, culturale și mediatice, termenul desemnează în mod direct culoarea oficială a echipamentelor naționale ale Italiei sau este folosit ca epitet pentru membrii acestor echipe, reprezentând un simbol istoric de identitate națională legat de Casa de Savoia.
• baian — Instrument muzical pneumatic cu clape sau butoane, reprezentând o variantă rusească perfecționată a acordeonului cromatic, utilizat intensiv în muzica folclorică est-europeană și în compozițiile clasice complexe. Se deosebește de acordeonul clasic prin structura internă a lamelelor, forma butoanelor din manualul drept și timbrul său mult mai profund, plin și catifelat, apropiat de cel al unei orgi de concert.
• balan — Termen cromatic tradițional utilizat pentru a descrie un animal, în special un cal sau un bou, care are părul de culoare albă, blond-deschisă, gălbuie sau tărcată cu alb; prin extensie populară, se aplică unei persoane cu părul blond sau albit de vârstă. În folclor și mitologie, calul balan poartă o puternică încărcătură simbolică, fiind adesea asociat cu puritatea, forțele binelui sau personajele fantastice din basmele românești.
• balani — Forma de plural a substantivului și adjectivului cromatic 'balan' (bălan), desemnând mai mulți bărbați blonzi sau animale (cai, boi) cu părul alb ori gălbui; ca formă verbală regională (de la 'a bălăni' sau 'a se bănăni'), poate indica acțiunea de a ezita, a legăna ori a hoinări fără țintă prin sate. În context istoric, identifică familii sau clanuri din vechile comunități pastorale.