#definitie veche

• arierație — Termen medical și psihologic învechit, preluat din neologismele secolului al XIX-lea, utilizat pentru a descrie înapoierea mintală, oligofrenia sau dezvoltarea intelectuală sever încetinită dintr-o cauză congenitală ori dobândită în prima copilărie. Acest deficit structural se manifestă prin mari dificultăți de adaptare socială și prin limitarea severă a capacităților de învățare autonome.
• arinda — Formă regională sau arhaică învechită pentru termenul 'arendă'; contract prin care una dintre părți (arindator / proprietar) cedează celeilalte părți (arindaș / arendaș), pe o durată determinată, dreptul de exploatare a unor bunuri agricole, moșii, mori sau iazuri în schimbul unei plăți periodice prestabilite (arindă / arendă). Acest mecanism juridic și economic a definit structura agrară din Principatele Române în secolele trecute.
• aritmeticește — Formă adverbială arhaică utilizată cu semnificația 'din punct de vedere aritmetic' sau 'în mod aritmetic'; conform regulilor și metodelor de calcul numeric elementar. Acest adverb structural indica în textele vechi modul în care trebuia executată o operație matematică, o evaluare cantitativă sau o distribuție proporțională de bunuri.