#directie
- adlativ — Caz gramatical sau raport sintactic care exprimă direcția deplasării către un obiect sau spre interiorul ori proximitatea unui loc, fiind specific limbilor aglutinante (cum sunt cele fino-ugrice ori caucaziene). Ca adjectiv, descrie orice formant, morfem, prepoziție sau construcție gramaticală care indică orientarea mișcării spre o destinație.
- aerocompas — Instrument de navigație aeriană (busolă giroscopică, magnetică sau electronică) montat la bordul aeronavelor, utilizat pentru determinarea și indicarea continuă a capului magnetic sau a direcției de zbor a aparatului în raport cu punctele cardinale.
- altîncotro — În altă direcție, spre un alt loc, în altă parte; reprezintă o variantă grafică tradițională sau anterioară reformei ortografice (scrisă cu 'î' din 'i') a adverbului modern 'altîncotro' sau 'altundeva / în altă parte'.
- anemometrograf — Aparat înregistrator complex utilizat în stațiile meteorologice care măsoară și înscrie automat și continuu pe aceeași diagramă atât viteza (anemometrie), cât și direcția grafică (anemografie) a vântului sau a curenților de aer, oferind o corelație structurală directă între acești doi parametri cinetici ai atmosferei.
- anizotrop — Care prezintă proprietăți fizice sau mecanice (cum ar fi conductibilitatea termică, elasticitatea, dilatarea ori refracția luminii) variabile în funcție de direcția de măsurare sau propagare prin acea substanță. Această caracteristică structurală este specifică majorității cristalelor și materialelor compozite, unde aranjamentul asimetric al atomilor determină un comportament fizic dependent de orientarea vectorială.