#lexic
- azi-iarnă — Locuțiune adverbială de timp veche sau regională formată prin compunere, utilizată în graiurile populare pentru a indica iarna curentă, aflată în desfășurare, ori iarna care tocmai a trecut în cursul anului curent. Această structură asociază deicticul temporal 'azi' cu substantivul anotimpual 'iarnă' pentru a plasa o acțiune sau un fenomen meteorologic într-un context sezonier apropiat, oferind o exprimare fluidă specifică limbajului arhaic pastoral.
- azimiu — Care aparține sau se referă la cultul, ritualul ori utilizarea azimei (pâinii nedospite) în liturghie; termen teologic rar, folosit istoric în scrierile polemice pentru a descrie practicile euharistice specifice Bisericii Apusene.
- azm — Termen utilizat în literatura medicală de specialitate sau în formule farmacologice ca abreviere codificată internațional pentru Azitromicină (un antibiotic macrolid cu spectru larg); în registre lingvistice arhaice sau dialecte orientale (variantă pentru azimă), reprezintă un aluat nedospit preparat rapid.
- azoic — În chimia organică, care conține grupa funcțională azo sau se referă la coloranții sintetici bazați pe această grupare; în geologie și paleontologie, care este complet lipsit de urme de viață animală sau vegetală, termen utilizat istoric pentru a descrie formțiunile geologice dinaintea apariției primelor organisme vii.
- azotită — Denumire sistematică rar utilizată pentru a desemna acidul azotos (HNO2) în corelație cu sărurile sale; de asemenea, termen aplicat în registre vechi pentru formele hidratate sau soluțiile apoase instabile ale oxizilor de azot cu valență inferioară.
- azurare — Acțiunea de a azura și rezultatul ei; procesul de colorare sau de transformare cromatică a unei suprafețe ori a unui peisaj în nuanțe de albastru-azuriu. Termenul este utilizat în critică de artă sau literatură pentru a descrie efectul de inundare cu o lumină senină și curată.
- azurizat — Care a fost făcut să devină azuriu, care a căpătat culoarea albastră a cerului senin sau care a fost impregnat cu reflexii de azur. Termenul se întâlnește în descrieri artistice sau stilistice speciale pentru a reda transformarea cromatică a unei suprafețe sub efectul luminii.
- bacilariofite — Clasă de alge unicelulare sau coloniale microscopice, cunoscute sub denumirea științifică de Bacillariophyceae sau, popular, diatomee, caracterizate printr-un perete celular silicificat, rigid și ornamentat, numit frustulă, format din două teci suprapuse ca o cutie. Aceste organisme fotosintetice acvatice joacă un rol ecologic fundamental ca producători primari în fitoplanctonul mărilor și apelor dulci, acumulările lor fosile formând diatomitul.