#meteorologie populară
- agostru — Formă regională sau arhaică secundară (atestată în anumite graiuri din sud-vestul țării ca o contaminare sau variantă fonetică populară) ce face referire la 'austru', vântul uscat și secetos care bate dinspre sud-vest, păgubitor pentru culturile agricole pe timp de vară, iar iarna aducător de viscol ori precipitații. În sens strict etimologic regional, termenul poate fi legat și de activitățile agrare ori fenomenele specifice lunii august (agost), sugerând arșița sau vântul uscat din perioada recoltării.
- an-iarnă — Termen compus rar sau regional folosit în vechile comunități rurale pentru a desemna un an caracterizat prin condiții meteorologice extreme pe parcursul iernii sau un an în care anotimpul rece s-a prelungit anormal, afectând ciclurile agricole; an cu iarnă grea și geroasă. Reflectă modul tradițional de clasificare a timpului în raport cu fenomenele naturii.
- an-vară — Termen compus rar sau regional, întâlnit în vechile comunități de agricultori; desemnează un an caracterizat printr-o vară extrem de lungă, secetoasă și călduroasă, care a influențat direct ritmul recoltelor și stocarea resurselor; an cu vară toridă. Face parte din vocabularul empiric tradițional utilizat pentru marcarea anomaliilor sezoniere.
- arșâie — Variantă fonetică regională sau arhaică pentru 'arșiță', utilizată în anumite graiuri din spațiul românesc pentru a descrie căldura sufocantă, dogoarea sau aerul fierbinte din zilele toride de vară. Acest fenomen climatic afectează umiditatea solului și determină ofilirea rapidă a vegetației și a culturilor de câmp.
- arsit — Variantă fonetică regională pentru 'arșiță' sau un fenomen specific de pârjolire a vegetației și culturilor agricole din cauza căldurii excesive și a lipsei prelungite de precipitații. În limbajul popular, termenul descrie starea de uscăciune extremă a aerului și a solului în zilele toride de vară, având un impact distructiv asupra plantelor cultivate.