#muzică

• auftact — Variantă ortografică secundară și mai puțin frecventă pentru termenul 'auftakt'. Acest neologism de origine germană este utilizat în teoria muzicală pentru a desemna o notă sau un grup de note naccentuate care preced prima măsură completă a unei piese; o anacruză. În artele spectacolului și în managementul de proiect, termenul este preluat metaforic pentru a descrie un eveniment introductiv, o acțiune preliminară sau un semnal de început menit să pregătească desfășurarea unei activități de amploare.
• auftakt — Termen tehnic de origine germană utilizat în muzicologie pentru a desemna anacruza, respectiv timpul sau grupul de note naccentuate de la începutul unei piese care preced prima măsură accentuată. În sens extins și modern, utilizat frecvent în jargonul corporatist, cultural sau jurnalistic, desemnează un eveniment de lansare, o ședință inițială (kick-off), un preludiu sau debutul oficial al unui proiect major.
• augmentație — Termen neologistic utilizat în chirurgia plastică și reconstructivă pentru a desemna operația de mărire a volumului sau de remodelare a unei regiuni anatomice prin utilizarea de implanturi sau grefă de țesut adipos. În teoria muzicală clasică, reprezintă tehnica compozițională prin care temele muzicale sau duratele notelor unui subiect sunt mărite proporțional, adesea dublate, în cadrul unei fugi sau structuri polifonice.
• auletică — Arta, tehnica sau disciplina interpretării muzicale la aulos în antichitatea elenă. Această ramură a muzicologiei clasice reglementa modalitățile de execuție instrumentală solo (fără acompaniament vocal), gamele armonice specifice și regulile de compoziție predate în școlile de muzică antice.
• aulo — Element de compunere savantă împrumutat din limba greacă veche (aulos), utilizat în terminologia științifică internațională pentru a exprima ideea de tub, flaut, instrument de suflat sau canal anatomic cilindric. Intră în alcătuirea a numeroși termeni tehnici sau taxonomici din muzicologie, zoologie și anatomie.
• aulodie — Gen muzical sau piesă lirică din Grecia Antică în care interpretul recita sau cânta versuri elegiace fiind acompaniat exclusiv de un aulet care cânta la aulos. Această disciplină artistică se deosebea structural de citharodie și era inclusă ca probă oficială în cadrul marilor festivaluri panelenice și al Jocurilor Pythice.
• aulos — Instrument muzical de suflat din Grecia Antică, alcătuit dintr-o ancie dublă și unul sau, cel mai adesea, două tuburi cilindrice sau conice paralele realizate din trestie, lemn, os sau fildeș, prevăzute cu orificii pentru degete. Folosit intensiv în ritualurile dedicate zeului Dionysos, în teatrul antic și în marșurile militare, emitea un sunet strident, penetrant și puternic emoțional.
• autocor — Dispozitiv electroacustic sau program software specializat capabil să înregistreze, să proceseze și să redea în mod automat mai multe voci armonizate pornind de la o singură sursă vocală preexistentă, simulând efectul unui ansamblu coral complet. În sens tehnic și acustic, reprezintă un sistem autonom de multiplicare și aliniere spectrală a semnalelor audio pentru a genera profunzime sonoră.
• autopian — Pian mecanic prevăzut cu un mecanism pneumatic, electric sau electromecanic structural intern, care permite redarea automată a unor piese muzicale înregistrate în prealabil pe role de hârtie perforată ori pe suporturi digitale, fără a necesita intervenția directă a unui pianist. Acest instrument, extrem de popular la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, a revoluționat audiția muzicală casnică înainte de răspândirea pe scară largă a gramofonului și a radioului.
• Ave Maria — Rugăciune creștină tradițională din confesiunea romano-catolică, adresată Fecioarei Maria, bazată pe salutul arhanghelului Gavriil de la Bunavestire și pe binecuvântarea Elisabetei; prin extensie, compoziție muzicală religioasă inspirată de acest text liturgic, cele mai faimoase versiuni aparținând compozitorilor Franz Schubert, Charles Gounod și Giuseppe Verdi. Textul invocă harul divin și solicită mijlocirea spirituală a Maicii Domnului pentru mântuirea sufletelor credincioșilor.
• axion — Imn religios solemn de slavă și laudă intonat în Biserica Ortodoxă în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după sfințirea Sfintelor Daruri, dedicat iperduliei și cinstirii delicate a Sfintei Fecioare Maria. Denumirea provine din limba greacă, de la primele cuvinte ale cântării liturgice 'Axion estin' ('Cuvine-se cu adevărat' sau 'Vrednic este'). Istoric, textul este format structural din două părți distincte: prima reprezentând o introducere athonită din secolele X-XI, iar a doua fiind un irmos compus în secolul al VIII-lea de sfântul Cosma Melodul.
• Aznavour — Nume de familie celebru de origine armeană, purtat la nivel mondial în special de legendarul șansonier, compozitor și actor francez Charles Aznavour (născut Shahnour Vaghinag Aznavourian); numele este recunoscut ca un simbol al excelenței în muzica pop și șansoneta secolului XX, remarcându-se prin melancolie lirică și interpretări teatrale de excepție.
• Bacewitz — Variantă ortografică germanizată sau internațională a numelui de familie polonez Bacewicz, recunoscut la nivel mondial în special datorită Grażynei Bacewicz, o compozitoare și violonistă poloneză de excepție din secolul al XX-lea. Opera sa structurală îmbină neoclasicismul cu tehnici de avangardă, fiind considerată una dintre Tourist mai importante figuri feminine din istoria muzicii clasice universale.
• Bach — Nume de familie german faimos la nivel mondial, purtat de o întreagă dinastie de muzicieni, culminând cu Johann Sebastian Bach, geniul epocii baroce, compozitor și organist recunoscut pentru măiestria contrapunctului și a fugii. În sens secundar, cuvântul provine din substantivul comun german 'Bach' care înseamnă pârâu și este utilizat ca element toponimic în numeroase regiuni europene.