#stup
- astupătoare — Unealtă, obiect, capac improvizat, pânză groasă sau scândură utilizată în treburile gospodărești ori în tehnică pentru a astupa, a acoperi, a bloca sau a etanșa o deschizătură, gura unui cuptor, o groapă ori un recipient. În anumite regiuni, termenul definește piesa detașabilă din lemn ori metal care închide un jgheab sau o gură de scurgere.
- astupător — Care servește la astupat; obiect, dispozitiv mecanic sau unealtă specializată (cum ar fi un dopuitor, un căpăcitor sau un obturator industrial) utilizat pentru închiderea etanșă a unor recipiente, orificii ori conducte. Ca substantiv masculin, poate desemna și muncitorul sau persoana care are ca sarcină specifică închiderea, acoperirea ori izolarea unor gropi, șanțuri de utilități sau deschideri structurale în construcții.
- astupătură — Locul unde a fost astupat ceva sau materialul (pământ, argilă, mortar, dop, cârpe) cu care se astupă o deschizătură, o groapă, o crăpătură sau un canal. În context tehnic sau de construcții, reprezintă porțiunea reparată, etanșată ori umplută pentru a corecta un defect structural sau pentru a bloca pătrunderea aerului sau a apei.
- astupuș — Obiect, dop rudimentar, dopuitor, capac improvizat sau bucată de material (lemn, cârpă, lut) folosită în gospodărie pentru a bloca, a închide ori a etanșa gura unui recipient, un orificiu sau o conductă mică. În terminologia tehnică tradițională, desemnează elementul detașabil care oprește scurgerea unui fluid prin jgheaburi sau canale de irigație.
- atonit — Înmărmurit, uimit, uluit, stupefiat sau paralizat de surpriză, de groază ori de o veste neașteptată; care își pierde capacitatea de reacție fizică sau verbală din cauza unui șoc emoțional puternic. În sens figurat sau plastic, termenul descrie o privire fixă, goală sau o expresie a feței care trădează o stare de consternare profundă în fața unei realități greu de asimilat.