#versificatie
- anacruzie — Caracterul sau starea unei compoziții, a unui vers ori a unei fraze ritmice care începe structural printr-o anacruză; proprietatea formală a unui sistem metric sau melodic de a plasa elemente neaccentuate (note de subbătaie sau silabe atone) înainte de primul timp tare sau de primul ictus. Acest fenomen estetic determină o curgere mai fluidă și o lansare progresivă a ritmului general.
- anadiploză — Figură de stil retorică și sintactică ce constă în repetarea cuvântului sau a grupului de cuvinte final dintr-o propoziție sau dintr-un vers la începutul propoziției ori al versului imediat următor. Acest procedeu de dublare structurală, utilizat frecvent atât în poezia lirică (pentru a crea ritm, muzicalitate și amplificare emoțională), cât și în arta oratorică (pentru a accentua o idee fundamentală), asigură o legătură strânsă și progresivă între secvențele discursului.
- arhilochian — Variantă formală și stilistică a adjectivului arhiloc; care aparține, se referă sau este structural conform creației, stilului ori sistemului metric asimetric dezvoltat de poetul antic grec Arhiloh. Termenul este utilizat în critica literară modernă pentru a desemna un tip special de ritm hibrid, alcătuit din succesiuni alternante de dactili și trohei, menit să transmită o stare de tensiune, ironie fină sau satiră mușcătoare.
- arhilocvic — Termen tehnic rar utilizat pentru a descrie un tip specific de vers sau strofă compusă dintr-un amestec fix de dactili, trohei și iambi, atribuit modului de compoziție fluid al școlii lirice din Paros. Adjectivul indică o structură hibridă complexă, o variație a formei arhilohice tradiționale, caracterizată printr-o dinamică ritmică mult mai ascuțită și o libertate extinsă în plasarea accentului.