asumpțiune

⭐⭐
substantiv feminin (filozofie / logică / livresc)

Definiție

Formă livrescă și rară pentru asumpție; ipoteză sau premisă teoretică acceptată ca adevărată fără o demonstrație prealabilă, utilizată pentru a construi un silogism sau o argumentare complexă. În sens structural, reprezintă actul intelectual de luare în considerare a unui enunț ca punct de plecare axiomatic într-o cercetare academică.

Echivalente bilingve

  • Asumpțiune
  • Premisă filozofică

Detalii gramaticale și sursă

Tip Flexiune Substantiv feminin, articulat: asumpțiunea, plural: asumpțiuni, genitiv-dativ: asumpțiunii / asumpțiunilor.
Formare Împrumut neologic adaptat direct din limba franceză ('assomption') sau din latina clasică 'assumptio, -onis'.
Ortografie / Pronunție [a-sump-ți-u-ne] (pronunțat cu hiat clar în ultimele două silabe)
Sursă Noul Dicționar Universal al Limbii Române

Exemple de utilizare în context

RO: O asumpțiune neverificată la timp poate devia întreaga traiectorie a unei cercetări sociologice de amploare.

EN: An unverified assumption at the right time can deviate the entire trajectory of a major sociological research.

RO: Eseul său filozofic pornește de la o asumpțiune îndrăzneață privitoare la natura conștiinței umane.

EN: His philosophical essay starts from a bold assumption regarding the nature of human consciousness.

RO: În analiza textelor vechi, cercetătorii folosesc adesea câte o asumpțiune de lucru pentru a descifra sensurile ascunse.

EN: In the analysis of ancient texts, researchers often use a working assumption to decipher hidden meanings.

Expresii și sintagme corelate

Asumpțiune de lucru / Working assumption

RO: Ipoteză provizorie acceptată ca bază pentru acțiune sau cercetare suplimentară, urmând a fi validată ulterior.

EN: A temporary hypothesis accepted as a basis for action or further investigation, to be validated later.

Asumpțiune axiomatică / Axiomatic assumption

RO: Premisă considerată absolut evidentă sau fundamentală, care nu mai necesită nicio dovadă în cadrul unui sistem.

EN: A premise considered absolutely obvious or fundamental, requiring no proof within a system.

Asumpțiune dogmatică / Dogmatic assumption

RO: Presupunere rigidă, impusă ca adevăr absolut, fără a permite chestionarea sau analiza ei critică.

EN: A rigid supposition, imposed as absolute truth, without allowing for its questioning or critical analysis.

📊

Informații și știri de ultimă oră

Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.