autojustificare
Definiție
Actul, procesul sau tendința de a-și găsi ori de a-și construi singur argumente, scuze sau motive raționale menite să legitimeze, să apere sau să disculpe propriile acțiuni, erori ori decizii controversate. În psihologia cognitivă, reprezintă o strategie defensivă inconștientă utilizată pentru reducerea disonanței cognitive, permițându-i individului să își alinieze comportamentele discutabile cu propria imagine de sine pozitivă și să evite sentimentele de vinovăție.
Echivalente bilingve
- Autojustificare
- Scuzare de sine
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv feminin, artsiculat: autojustificarea, plural: autojustificări, genitiv-dativ: autojustificării / autojustificărilor. |
| Formare | Cuvânt compus format din prefixoidul 'auto-' și substantivul de acțiune 'justificare', derivat din verbul 'a justifica'. |
| Ortografie / Pronunție | [a-u-to-jus-ti-fi-ca-re] (accentul pe penultima silabă) |
| Sursă | Dicționarul de Termeni Psihologici și Dinamică Comportamentală |
Exemple de utilizare în context
RO: În loc să își asume eșecul proiectului, managerul a oferit o autojustificare lungă bazată pe lipsa de timp.
EN: Instead of taking responsibility for the project's failure, the manager provided a lengthy self-justification based on the lack of time.
RO: Psihologii afirmă că această formă de autojustificare permanentă blochează dezvoltarea personală și maturizarea.
EN: Psychologists state that this form of permanent self-justification blocks personal development and maturation.
RO: Eseul său politic nu este altceva decât o autojustificare a deciziilor radicale luate în timpul mandatului său.
EN: His political essay is nothing but a self-justification of the radical decisions made during his term in office.
Expresii și sintagme corelate
Mecanism de autojustificare / Self-justification mechanism / defensive routine
RO: Proces psihologic automat prin care mintea umană respinge criticile pentru a proteja stima de sine a individului.
EN: An automatic psychological process through which the human mind rejects criticism to protect the individual's self-esteem.
Autojustificare morală / Moral self-justification
RO: Strategie etică internă prin care o persoană își convinge propria conștiință că o faptă dăunătoare a avut motive nobile.
EN: An internal ethical strategy through which a person convinces their own conscience that a harmful act had noble motives.
Nevoie de autojustificare / Need for self-justification / urge to rationalize
RO: Impuls psihologic puternic apărut în momentul în care acțiunile unei persoane intră în conflict direct cu valorile sale declarate.
EN: A strong psychological urge that arises when a person's actions come into direct conflict with their stated values.
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.