#Aral

• Aral — Marea Aral; un fost lac endoreic de proporții uriașe situat în Asia Centrală, între Kazahstan și Uzbekistan. În trecut al patrulea cel mai mare lac din lume, s-a uscat aproape în totalitate începând cu anii 1960 din cauza devierii masive a cursurilor râurilor Amudaria și Sirdaria pentru irigațiile culturilor de bumbac din perioada sovietică, devenind cel mai mare dezastru ecologic provocat de om din istoria contemporană.
• aralâc — Un arhaism sau regionalism rar din lexiconul istoric românesc, utilizat zonal ca împrumut de origine orientală pentru a desemna un interval, o pauză, un spațiu intermediar sau un răgaz de odihnă. În studiile dialectologice, cuvântul reflectă contactele lingvistice vechi din Balcani și este păstrat exclusiv în culegeri de folclor și glosare locale.
• arald — Formă ortografică și fonetică arhaică sau neconvențională pentru herald; ofițer de curte din Evul Mediu însărcinat cu transmiterea mesajelor solemne de stat, organizarea ceremoniilor oficiale, a turnirurilor cavalerărești și cu evidența și verificarea stemelor, a blazoanelor și a titlurilor nobiliare. Termenul apare rar în traduceri timpurii sau cronici literare romantice, servind drept rădăcină etimologică directă pentru termenii asociați cu știința blazoanelor.
• Aralia — Un gen de plante erbacee perene, arbuști sau arbori de dimensiuni mici din familia Araliaceae, nativ din regiunile muntoase și împădurite ale Asiei și Americii de Nord. Spețiile sale sunt recunoscute prin tulpini adesea spinoase, frunze compuse de mari dimensiuni și inflorescențe sub formă de umbele globuloase care produc bace mici, negre, fiind apreciate atât pentru valoarea lor ornamentală în peisagistică, cât și pentru utilizarea unor rădăcini în medicina tradițională.
• Aralia californica — Denumirea științifică binominală pentru sparnelul de California (elk clover), singurul membru nativ al genului Aralia în statul California și regiunile adiacente din Oregon. Este o plantă erbacee perenă masivă, care poate atinge înălțimi de până la trei metri, caracterizată prin tulpini mari verzi, frunze compuse uriașe și inflorescențe albe sferice, dezvoltându-se spontan în zone umede, umbroase și de-a lungul cursurilor de apă montane.
• Aralia chinensis — Denumirea științifică binominală a angelicăi chinezești sau a sparnelului chinezesc, un arbust mare sau arbore mic de foioase din familia Araliaceae, nativ din estul Asiei (China, Vietnam, Malaezia). Este caracterizat prin tulpini prevăzute cu ghimpi ascuțiți, frunze dublu compuse extrem de mari și inflorescențe sub formă de panicule umbeliforme albe, fiind utilizat în medicina tradițională chineză datorită proprietăților tonice și antiinflamatoare ale rădăcinilor și scoarței sale.
• Aralia elata — Denumirea științifică binominală a copacului angelică japonez sau a sparnelului japonez, un arbust mare sau arbore mic foios din familia Araliaceae, nativ din estul Rusiei, China, Coreea și Japonia. Planta este cunoscută pentru tulpina sa verticală acoperită de ghimpi puternici, frunzișul luxuriant compus și inflorescențele terminale mari cu flori albe, lăstarii săi tineri și fragezi fiind recoltați primăvara în gastronomia asiatică sub numele de taranoki sau dureup.
• Aralia spinosa — Denumirea științifică binominală a bastonului lui Hercule (Hercules' club), un arbust mare sau arbore de dimensiuni mici, foios, din familia Araliaceae, nativ din estul Statelor Unite. Este recunoscut în botanică prin tulpini și ramificații acoperite cu ghimpi foarte ascuțiți, frunze dublu compuse uriașe (printre cele mai mari din flora Americii de Nord) și inflorescențe terminale masive sub formă de panicule albe, urmate de bace purpurii închise iubite de păsări.
• araliacee — O familie extinsă de plante dicotiledonate (Araliaceae), ce cuprinde arbuști, arbori, liane și plante erbacee răspândite în special în regiunile tropicale și subtropicale, dar având reprezentanți importanți și în zonele temperate. Sunt caracterizate prin frunze compuse, inflorescențe de tip umbelă și prezența canalelor secretoare de rășini sau uleiuri esențiale, această familie incluzând genuri de mare valoare economică, medicinală și ornamentală precum Hedera (iedera), Panax (ginsengul) și Aralia.
• aritenoidectomie — Intervenție chirurgicală de înaltă precizie care constă în extirparea parțială sau totală a unuia ori a ambelor cartilaje aritenoide ale laringelui. Acest procedeu chirurgical structural este efectuat în principal pentru tratarea paraliziei bilaterale a corzilor vocale în abducție (poziție mediană), cu scopul de a lărgi spațiul glotic parazitat și de a ameliora insuficiența respiratorie severă, restabilind o cale aeriană funcțională fără a compromite total fonația.
• asămui — A face o comparație, o analogie sau o asemănare între două sau mai multe elemente; a potrivi, a egala sau a pune pe același plan valoric ori structural. Ca verb reflexiv, înseamnă a deveni aidoma cu cineva, a se compara sau a se măsura ca forță, frumusețe ori capacitate cu o altă persoană.
• astrometric — Care aparține astrometriei, privitor la astrometrie; care se referă la măsurarea geometrică precisă a pozițiilor, distanțelor unghiulare și mișcărilor proprii ale corpurilor cerești pe bolta cerească. Acest termen definește metodele, cataloagele de coordonate, instrumentele (cum ar fi telescoapele de scanare) sau datele satelitare (precum cele furnizate de misiunea Gaia) utilizate pentru stabilirea hărților stelare fundamentale.
• astrometrie — Ramură fundamentală a astronomiei poziționale care se ocupă cu măsurarea geometrică precisă a pozițiilor, mișcărilor proprii, distanțelor unghiulare și paralaxelor corpurilor cerești pe bolta cerească. Acest domeniu stabilește sistemele de referință spațiale și coordonatele fundamentale indispensabile pentru cartografierea galactică, calcularea orbitelor planetare sau detectarea perturbațiilor gravitaționale subtile generate de exoplanete.
• ataxoparaplegie — Afecțiune neurologică rară și complexă caracterizată prin asocierea clinică a ataxiei (lipsa de coordonare a mișcărilor) cu paraplegia (paralizia membrelor inferioare). Acest sindrom este determinat de lezarea simultană sau degenerarea combinată a cordoanelor posterioare și laterale ale măduvei spinării, fiind întâlnit în neurosifilis (tabes dorsal), scleroza combinată subacută sau în anumite traumatisme severe ale coloanei vertebrale.
• autoparalel — Care se menține sau se transportă paralel cu sine însuși de-a lungul unei curbe în raport cu o conexiune afină dată; subvarietate sau curbă geometrică structurală ale cărei vectori tangenți rămân paraleli în urma transportului paralel de-a lungul acelei traiectorii. În spațiile cu torsiune, curbele autoparalele diferă de geodezice (care minimizează distanța), definind linii drepte din perspectiva paralelismului pur al conexiunii spațio-temporale.
• avelocaralo — Expresie de avertizare sau semnal de alarmă din argoul românesc, împrumutată din limba romani (țigănească), însemnând în mod literal 'vine polițistul!' sau 'atenție, poliția!'. Termenul este utilizat în medii interlope sau în jargonul stradal urban ca o atenționare codificată, rapidă și secretă pentru a opri imediat activitățile ilegale ori suspecte înainte de intervenția autorităților.
• axonometrie — Metodă geometrică și procedeu tehnic de reprezentare grafică tridimensională a unui obiect pe un singur plan de proiecție, prin raportarea lui la un sistem ortogonal de trei axe spatiale coordenate. Spre deosebire de perspectiva convergentă, acest tip de organizare structurală menține liniile paralele neschimbate și permite măsurarea directă sau proporțională a dimensiunilor obiectului de-a lungul axelor, oferind o vizualizare tehnică de o claritate superioară.