#adjudeca

• adjudeca — A atribui prin hotărâre judecătorească, prin licitație publică sau în urma unui concurs un bun, un contract, o lucrare ori un premiu uneia dintre persoanele participante; a recunoaște oficial dreptul de proprietate sau câștigul cuiva în mod legal și structural.
• adjudecare — Acțiunea de a adjudeca și rezultatul ei; act juridic și administrativ prin care un bun scos la licitație publică, un contract de achiziție ori o execuție de lucrări este atribuit definitiv, prin hotărâre oficială, persoanei care a oferit prețul cel mai avantajos sau a îndeplinit criteriile tehnice solicitate.
• adjudecat — Care a fost atribuit în mod definitiv prin licitație, decizie judecătorească sau hotărâre administrativă; bun sau contract care a trecut în proprietatea ori responsabilitatea celui care a oferit cel mai bun preț. În limbajul licitațiilor, cuvântul este folosit și ca interjecție pentru a marca momentul încheierii tranzacției.
• adjudecatar — Persoană fizică sau juridică căreia i se atribuie în mod oficial un bun, un serviciu sau executarea unei lucrări publice în urma unei proceduri de licitație, adjudecare ori executare silită. În sens structural, reprezintă entitatea declarată câștigătoare a unei competiții comerciale reglementate legal, devenind titulara drepturilor și obligațiilor contractuale stabilite prin oferta declarată ca fiind cea mai avantajoasă.
• adjudecatară — Forma feminină a termenului adjudecatar; persoană fizică sau entitate juridică (privită ca firmă ori societate comercială) căreia i se atribuie oficial un bun sau un contract în urma unei proceduri de selecție ori licitație. Reprezintă partea contractantă declarată câștigătoare, având datoria de a semna acordul final și de a depune garanția de bună execuție.
• adjudecatoare — Femeie care deține rolul oficial de a atribui un bun, un premiu sau un contract în cadrul unei licitații ori competiții; ca adjectiv, descrie o entitate, o comisie sau o autoritate feminină ori neutră (precum o instituție publică) care are competența legală și structurală de a efectua o adjudecare.
• adjudecator — Persoană sau entitate care atribuie în mod oficial un bun scos la vânzare prin licitație sau un contract de achiziție publică; judecător ori arbitru care deține autoritatea structurală de a soluționa un litigiu prin acordarea unui drept de proprietate sau a unui premiu.
• adjudica — A atribui prin hotărâre judecătorească, prin licitație publică sau în urma unui concurs un bun, un contract, o lucrare ori un premiu uneia dintre persoanele participante; a recunoaște oficial dreptul de proprietate sau câștigul cuiva în mod legal și structural. Reprezintă de asemenea forma de indicativ prezent, persoana a III-a singular și plural a aceluiași verb.
• adjudicatar — Persoană fizică sau juridică căreia i se atribuie în mod oficial un bun scos la licitație publică sau un contract de achiziție, în urma prezentării celei mai avantajoase oferte financiare ori tehnice. Reprezintă beneficiarul final al procesului de adjudecare, dobândind drepturi și obligații contractuale sau de proprietate în raport cu autoritatea contractantă ori executorul.
• adjudicațe — Variantă arhaică și regională pentru termenul 'adjudecare', reprezentând actul juridic prin care o autoritate instanțială sau o comisie de licitație atribuie în mod definitiv proprietatea unui bun ori execuția unei lucrări către persoana care a oferit cel mai bun preț. Folosit în vechile coduri de procedură civilă pentru a consfinți transferul silit de bunuri.
• adjudicațiune — Formă livrescă și arhaică a substantivului 'adjudecare', desemnând operațiunea juridică și administrativă prin care un bun (mobil sau imobil) supus urmăririi silite ori licitației publice este vândut definitiv și transferat în patrimoniul celui mai bun ofertant. Termenul reflectă influența masivă a dreptului romano-francez asupra legislației românești vechi.