#adverb

• automaticește — În mod automat; acționând sau desfășurându-se de la sine, mecanic, involuntar sau ca o consecință directă, implicită și inevitabilă a unei reguli ori stări de fapt anterioare. Termenul reprezintă o variantă adverbială rară, derivată pe teren românesc prin sufixare specifică, fiind utilizat în textele tehnice mai vechi sau cu valoare stilistică rară pentru a accentua caracterul mecanic ori automat al unei manifestări.
• aval — Partea unui curs de apă situată în direcția curentului, spre vărsare (în opoziție cu amonte); (adverbial) în direcția curgerii apei; (în economie și drept) garanție personală scrisă, de obicei pe o cambie sau bilet la ordin, prin care o persoană (avalist) se obligă să plătească suma menționată în cazul în care debitorul principal nu își îndeplinește obligația.
• avalea — Termen arhaic sau regional utilizat în trecut în graiurile din sudul și estul țării, având înțelesul de 'la vale', 'în jos' ori folosit ca îndemn direcțional pentru a ghida mișcarea coborârii unui vehicul, a unui utilaj ori a animalelor de povară de-a lungul unui drum în pantă.
• avalma — În devălmășie, laolaltă, fără o delimitare sau separare clară a bunurilor, proprietăților sau responsabilităților; de-a valma. Folosit istoric în contextul comunităților rurale, termenul descrie modul în care membrii unei colectivități stăpâneau pământurile sau pădurile la comun, înainte de realizarea hotărnicilor sau a partajelor individuale.
• avaloma — Formă arhaică și rară pentru 'avalma' sau 'de-a valma', însemnând laolaltă, amestecat, claie peste grămadă sau în deplină devălmășie. Termenul este utilizat în textele vechi pentru a descrie o stare de învălmășeală, o aglomerare dezordonată de obiecte ori stăpânirea la comun a unor bunuri de către membrii unei comunități.
• avan — Despre oameni: rău, hain, cumplit, aspru sau neîndurător; lipsit de bunătate. Despre fenomene, acțiuni sau stări: violent, intens, puternic sau greu de îndurat. Folosit ca adverb, intensifică însușirea pe care o însoțește, având sensul de 'foarte', 'extrem de' sau 'peste măsură'.
• avidoma — Regionalism adverbial vechi utilizat în special în graiurile din Moldova și Transilvania pentru a exprima o asemănare deplină, însemnând 'la fel', 'aidoma', 'întocmai' sau 'la fel ca'; reprezintă o variantă fonetică sau o contaminare regională a adverbului standard 'aidoma'. Este întâlnit în literatura tradițională și în narațiunile populare pentru a sublinia identitatea izbitoare dintre două acțiuni, stări sau trăsături fizice.
• avocățește — În felul sau în maniera specifică unui avocat; cu abilitate, elocință, subtilitate sau șiretenie în argumentare. Adverbul descrie modul de a vorbi, de a raționa sau de a susține o cauză prin interpretarea nuanțată a regulilor ori prin utilizarea unor justificări logice strânse, specifice profesioniștilor dreptului.