#antidot
- alcooloterapie — Utilizarea terapeutică a alcoolului (în special a etanolului purificat) ca agent curativ sau paliativ; metodă medicală istorică sau de urgență prin care soluțiile alcoolice sunt administrate extern (ca dezinfectant, antiseptic ori revulsiv) sau intern, în cazuri specifice și strict controlate, cum ar fi antidot în intoxicațiile acute cu metanol sau etilenglicol.
- anavenin — Venin animal (de șarpe, scorpion, albină) modificat structural prin tratament termic sau chimic (de obicei cu formol) pentru a-și pierde complet toxicitatea distructivă directă, păstrându-și în același timp puterea antigenică intactă. Această substanță imunologică este injectată în doze controlate pentru a stimula producerea de anticorpi specifici (antivenin) sau pentru desensibilizarea pacienților alergici.
- antiser — Ser sangvin (obținut de la oameni sau animale imunizate anterior) care conține o concentrație mare de anticorpi specifici îndreptați împotriva unui anumit antigen, virus, bacterie sau toxină bacteriană ori venin. În practica medicală și de urgență, antiserul este administrat pentru a oferi o imunitate pasivă imediată, neutralizând rapid agenții patogeni sau toxinele periculoase eliberate în organism înainte ca sistemul imunitar al pacientului să poată reacționa.
- antitoxic — Care neutralizează, blochează sau combate acțiunea dăunătoare a toxinelor, otrăvurilor sau a substanțelor chimice nocive pătrunse în organism. Se aplică de regulă serurilor biologice imunoglobulinice (antitoxine), tratamentelor de detoxifiere hepatică sau echipamentelor de protecție concepute special pentru a anula efectul letal al unor compuși chimici complecși.
- antivenin — Ser biologic sau preparat farmaceutic imunoglobulinic obținut din plasma animalelor imunizate, utilizat ca antidot de urgență pentru a neutraliza toxinele specifice introduse în organism prin mușcătura sau înțepătura unor animale veninoase (șerpi, scorpioni, păianjeni). Substanța macromoleculară se leagă direct de moleculele de venin circulante, blocând fixarea acestora pe receptorii celulari și prevenind efectele neurotoxice ori hemolitice letale.
- antiveninos — Care combate, anulează sau neutralizează efectele veninului; distructiv în raport cu toxinele de natură biologică injectate de reptile, insecte sau arahnide. Se folosește aproape exclusiv în sintagma „ser antiveninos”, desemnând o soluție terapeutică injectabilă ce conține anticorpi gata capabili să blocheze răspândirea otrăvii în sistemul circulator.
- atropină — Alcaloid toxic extras din mătrăgună (Atropa belladonna) și din alte plante din familia Solanaceae, utilizat în medicină ca agent parasimpaticolitice; acționează structural prin blocarea receptorilor muscarinici ai acetilcolinei, determinând efecte precum dilatarea pupilei (mifriază), reducerea secrețiilor glandulare și accelerarea ritmului cardiac. Reprezintă un antidot esențial în intoxicațiile cu pesticide organofosforice sau gaze neurotoxice.
- atropiniza — A supune un organism acțiunii atropinei, prin administrarea terapeutică a acestui alcaloid în doze controlate până la apariția primelor semne clinice de impregnare (cum ar fi midriaza sau uscarea secrețiilor); procedură utilizată structural ca tratament de urgență în intoxicațiile masive cu inhibitori de colinesterază pentru a contracara efectele muscarinice toxice.
- atropinizare — Acțiunea de a atropiniza și rezultatul ei; protocol medical de urgență constând în administrarea controlată și progresivă de atropină unui pacient intoxicat cu substanțe neurotoxice ori organofosforice. Acest proces structural urmărește blocarea completă a receptorilor muscarinici pentru a stopa hipersecreția bronșică, bradicardia și colapsul respirator până la obținerea semnelor clinice de impregnare.