#aproba

• aprovat — Formă arhaică sau regională utilizată ca variantă istorică pentru participiul și adjectivul 'aprobat'; care a primit consimțământul, încuviințarea ori validarea oficială; confirmat, autorizat.
• asenta — A-și da asentimentul față de o propunere, o idee sau o decizie; a încuviința, a aproba, a fi de acord ori a adera în mod conștient la opinia cuiva. Este un împrumut neologic utilizat cu precădere în limbajul juridic, academic, diplomatic sau administrativ pentru a exprima consimțământul formal sau o raliere intelectuală fără rezerve.
• asentare — Acțiunea de a asenta și rezultatul ei; proces psihic sau atitudine conștientă prin care o persoană își exprimă acordul intim, aprobarea profundă sau consimțământul deplin față de o idee, o doctrină ori o propunere. Spre deosebire de simpla acceptare formală, acest fenomen structural implică o aliniere valorică și o armonie internă cu principiile enunțate, garantând o aderență intelectuală veritabilă.
• asentat — Care a primit aprobarea, acceptul profund sau consimțământul intim al cuiva; validat prin consens intelectual. În sens adjectival rar, descrie un enunț, un principiu sau o hotărâre care a fost internalizată structural de un receptor, încetând să mai fie un simplu element exterior impus, devenind o convingere asumată.
• asenție — Formă veche sau livrescă pentru aprobare ori acceptare; actul prin care o autoritate sau o persoană își dădea acordul formal asupra unui text sau a unei decizii administrative. Acest termen, înrudit etimologic cu sfera consimțământului, a fost înlocuit treptat în limba modernă de cuvinte mai precise precum 'asentiment' sau 'aprobare'.
• asentiment — Aprobare voluntară, acord intim sau consimțământ formal dat unei propuneri, unei idei ori unei acțiuni inițiate de o altă persoană. În sens structural, reprezintă o adeziune deplină și conștientă, adesea bazată pe o armonie de opinii sau sentimente, depășind simpla toleranță pasivă pentru a deveni o validare activă.
• autoriza — A da cuiva dreptul, permisiunea legală sau împuternicirea oficială de a efectua o acțiune, de a exercita o profesie sau de a desfășura o activitate economică ori administrativă. În sens instituțional, implică emiterea unui act administrativ de către o autoritate competentă, prin care se atestă că solicitantul îndeplinește toate condițiile structurale și tehnice prevăzute de legislația în vigoare.
• autorizare — Acțiunea de a autoriza și rezultatul ei; obținerea dreptului legal, a aprobării oficiale sau a licenței necesare pentru a desfășura o activitate, a executa o lucrare sau a exercita o profesie. În informatică și securitatea cibernetică, reprezintă procesul de acordare a unor drepturi sau permisiuni specifice de acces unui utilizator ori unui sistem, după finalizarea etapei de autentificare.
• aviz — Părere, judecată sau apreciere exprimată de o persoană competentă, de un expert ori de un organism oficial asupra unei chestiuni aflate în examinare; document oficial cu caracter tehnic, juridic sau administrativ prin care se autorizează, se aprobă ori se certifică conformitatea unei activități, a unui proiect sau a unei mărfuri cu normele legale în vigoare.
• aviza — Acțiunea de a examina un proiect, un document sau o cerere și de a exprima o opinie oficială, o aprobare ori o rezoluție de conformitate din partea unei autorități competente; a înștiința, a pune în gardă sau a notifica o persoană ori o instituție cu privire la o decizie structurală sau o reglementare legală.
• avizare — Acțiunea de a aviza și rezultatul ei; procedură oficială, juridică sau administrativă prin care o autoritate competentă, un comitet de experți ori o instituție publică examinează un dosar, un proiect, o cerere sau un act normativ și emite un aviz, o aprobare ori un certificat de conformitate; înștiințare oficială sau notificare prealabilă transmisă unei persoane fizice ori juridice.
• avizat — Care a primit avizul sau aprobarea oficială din partea unei autorități competente ori a unui corp de experți; (despre persoane) care are cunoștințe temeinice, sigure și verificate într-un domeniu specific, fiind deplin informat, competent și capabil să emită o judecată de valoare documentată.