#farmacie

• apă oxigenată — Soluție apoasă diluată de peroxid de hidrogen (H₂O₂), de regulă în concentrație de trei la sută, utilizată pe scară largă în medicină și gospodărie datorită proprietăților sale antiseptice, dezinfectante și hemostatice ușoare. La contactul cu țesuturile lezate sau sângele, efervescența sa caracteristică produce o spumă albă prin eliberarea rapidă a oxigenului atomic, curățând mecanic rănile de impurități și bacterii.
• apă-oxigenată — Formă compusă și ortografiată cu cratimă a neologismului ce desemnează o soluție apoasă diluată de peroxid de hidrogen (H₂O₂), de regulă în concentrație de trei la sută. Această licoare farmaceutică este utilizată pe scară largă pentru proprietățile sale antiseptice, dezinfectante și hemostatice ușoare, eliberând oxigen atomic sub formă de spumă albă la contactul cu rănile deschise.
• apilarnilprop — Preparat farmaceutic complex sau supliment alimentar natural obținut prin combinarea și omogenizarea apilarnilului (triturat de larve de trântor) cu propolis (extract glicolic sau tinctură). Această sinergie apicolă este utilizată în terapii alternative datorită efectelor cumulate antibacteriene, antivirale, imunostimulatoare și regenerative.
• apiol — Compus chimic organic lichid, uleios sau cristalin, extras în principal din semințele și frunzele de pătrunjel (Petroselinum crispum) sau de țelină (Apium graveolens). Cunoscut istoric și sub denumirea de camphor de pătrunjel, acest derivat fenolic din clasa fenilpropanoidelor posedă proprietăți antipiretice și emenagoge puternice, fiind utilizat în trecut în doze strict controlate în medicina tradițională, însă manifestă o toxicitate crescută la nivel hepatic și renal în caz de supradozaj.
• apiolină — Denumire farmaceutică arhaică sau comercială veche (utilizată cu precădere la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) pentru un principiu activ purificat sau un preparat medicinal derivat din apiol; administrat sub formă de capsule uleioase ca stimulent uterin, emenagog sau sedativ al durerilor menstruale.
• apirogen — Care nu produce febră; substanță, soluție perfuzabilă sau preparat medicamentos sterilizat care nu conține pirogeni (substanțe de natură bacteriană sau chimică capabile să declanșeze o reacție febrilă în organismul uman sau animal în urma injectării). Este o caracteristică obligatorie pentru toate lichidele administrate pe cale intravenoasă.
• apozemă — Formă farmaceutică lichidă, reprezentată printr-o infuzie sau decoct de plante medicinale, îndulcită și puternic concentrată, administrată în scopuri terapeutice. Spre deosebire de ceaiurile clasice, apozema are o densitate mai mare a principiilor active datorită unui timp prelungit de fierbere sau macerare, fiind utilizată tradițional ca remediu magistral în fitoterapie.
• arghihal — Denumire farmaceutică arhaică sau neoficială utilizată în trecut în Țările Române pentru a desemna o substanță antiseptică, un preparat de argint coloidal sau argintul vitriolat (azotatul de argint), folosit în rețetele spițerilor pentru tratarea rănilor, cauterizarea țesuturilor infectate ori ca dezinfectant ocular rudimentar. În sens lingvistic structural, termenul reprezintă o formă de tranziție preluată prin filieră balcanică sau levantină înainte de standardizarea denumirilor chimice moderne.
• arilare — Reacție chimică prin care un grup aril (un radical hidrocarbonat aromatic derivat dintr-un arenă prin îndepărtarea unui atom de hidrogen) este introdus structural într-o moleculă organică, prin înlocuirea unui atom de hidrogen sau a altei grupe funcționale. Acest proces este utilizat pe scară largă în industria farmaceutică și în sinteza compușilor macromeditori pentru obținerea de coloranți, polimeri avansați sau medicamente cu structuri complexe.
• aseptic — Care aparține asepsiei, privitor la asepsie; caracterizat prin absența totală a germenilor patogeni, a microbilor sau a bacteriilor vii. Se aplică unui mediu, unui instrument surgical, unui pansament ori unui proces industrial (precum îmbutelierea) realizat în condiții perfecte de sterilitate pentru a preveni fermentarea, alterarea sau infectarea.
• autodezagregabil — Care se poate dezagrega, descompune sau fragmenta în mod spontan ori automat în bucăți sau particule elementare, prin intermediul propriilor proprietăți structurale ori chimice, ca urmare a contactului cu un anumit mediu fluid ori a expirării unui timp presetat, fără acțiunea unei forțe mecanice exterioare. În farmacie, descrie capsule ori tablete concepute să se dizolve autonom în stomac.
• axunge — Variantă lingvistică arhaică sau formă grafică simplificată pentru substantivul 'axungie', definind grăsimea topită de porc (untura), utilizată istoric în tehnica farmaceutică ca bază structurală grasă ideală pentru prepararea unguentelor, cremelor și magmelor medicinale. Datorită texturii sale delicate și capacității optime de a absorbi substanțele active, acest compus organic facilita aplicarea topică și pătrunderea profundă a remediilor în epidermă.
• babein — Substanță organică toxică, de natură alcaloidică, extrasă experimental sau izolată din anumite specii de plante din flora spontană sau din compuși organici complecși; compus structural studiat în toxicologie și chimie organică pentru proprietățile sale farmacologice specifice sau reacțiile sale în prezența anumitor reactivi de laborator.