#fenomene de suprafata

• adsorbant — Corp solid sau lichid pe a cărui suprafață (interfață) se fixează și se acumulează moleculele, ionii sau atomii unei substanțe fluide în cadrul procesului de adsorbție. Spre deosebire de un absorbant, care incorporează substanțele în întregul său volum, adsorbantul acționează strict la nivel superficial prin intermediul forțelor reziduale intermoleculare Van der Waals sau prin legături chimice covalente. Materialele adsorbante prezintă de regulă o porozitate extrem de ridicată și o suprafață specifică mare pe unitatea de masă.
• adsorbi — A fixa și a concentra moleculele, ionii sau atomii unei substanțe fluide (gaz sau lichid) pe suprafața sau interfața unui corp solid sau lichid. Acest proces se realizează prin intermediul forțelor intermoleculare reziduale sau al legăturilor chimice secundare, spre deosebire de verbul paronim 'a absorbi', care implică pătrunderea și răspândirea substanței în întreaga masă a volumului gazdă. Este un fenomen spontan, de regulă exoterm, guvernat de cinetica de suprafață.
• adsorbire — Acțiunea de a adsorbi și rezultatul ei; procesul fizico-chimic prin care un fluid se acumulează pe un strat superficial limitat, formând o peliculă moleculară fină. Reprezintă substantivul de acțiune verbală echivalent cu termenul mai des utilizat 'adsorbție', fiind preferat uneori în textele tehnice sau industriale românești pentru a sublinia dinamica sau desfășurarea temporală a operației de captare pe suprafață.
• adsorbit — Care a fost fixat și reținut pe suprafața sau interfața unui corp solid ori lichid (adsorbant) prin intermediul forțelor intermoleculare sau al legăturilor chimice. Termenul descrie starea moleculelor, ionilor sau atomilor proveniți dintr-o fază fluidă care au părăsit masa principală a fluidului pentru a forma un strat subțire, concentrat, la granița dintre două faze.
• adsorbție — Fenomenul fizico-chimic spontan constând în fixarea și concentrarea moleculelor unui fluid (gaz sau lichid) pe suprafața unui corp solid sau lichid. Spre deosebire de absorbție (care este un fenomen de volum), adsorbția este strict un fenomen de suprafață controlat de dezechilibrul forțelor intermoleculare din straturile superficiale ale adsorbantului. Se împarte în adsorbție fizică (physisorption), bazată pe forțe slabe Van der Waals, și adsorbție chimică (chemisorption), bazată pe legături chimice reale.
• adsorbțiune — Variantă lingvistică mai veche sau arhaică a substantivului 'adsorbție', ce desemnează procesul fizico-chimic prin care moleculele, ionii sau atomii unei substanțe fluide (gaz sau lichid) sunt reținuți și concentrați pe suprafața sau interfața unui corp solid sau lichid. Deși utilizat frecvent în tratatele științifice de la începutul secolului XX, termenul a fost înlocuit treptat în standardele academice moderne și în dicționarele curente de forma mai scurtă 'adsorbție'.