#galvanizare

• alămire — Acțiunea de a alămi (sau a lămi) și rezultatul ei; proces tehnologic de acoperire a suprafeței unui obiect metalic (de obicei din oțel, fier sau fontă) cu un strat subțire, uniform și aderent de alamă. Acest tratament se realizează prin metode electrolitice (galvanizare) sau termice, având scopul de a proteja materialul de bază împotriva coroziunii și de a-i conferi un aspect estetic deosebit, similar cu aurul.
• argentură — Strat subțire de argint depus pe suprafața unui obiect confecționat dintr-un metal comun (alamă, cupru, fier) prin metode chimice, termice sau prin galvanizare, cu scopul de a-i conferi protecție anticorozivă și un aspect estetic prețios; prin extensie, termenul desemnează însuși procesul tehnologic de argintare sau totalitatea obiectelor decorative acoperite cu acest metal alb sclipitor.
• arginta — A acoperi suprafața unui obiect confecționat dintr-un metal comun (precum cupru, alamă sau oțel) ori din sticlă cu un strat subțire și protector de argint metalic, utilizând metode galvanice, chimice sau prin evaporare termică; prin extensie și în sens figurat, a conferi reflexe albe-strălucitoare, sidefate sau selenare unui element din natură, precum firelor de păr sau apelor înnorate.
• argintare — Acțiunea de a acoperi suprafața unui obiect metalic (sau din alt material conductor ori tratat) cu un strat subțire și protector de argint, utilizând metode galvanice, chimice sau prin evaporare; procesul tehnologic în sine. În sens structural și industrial, această procedură îmbunătățește conductibilitatea electrică a pieselor electronice, oferă protecție anticorozivă și conferă valoare estetică și reflectorizantă elementelor decorative, oglinzilor sau tacâmurilor.
• argintat — Care a fost acoperit structural cu un strat subțire de argint prin procedee galvanice, chimice sau mecanice; placat cu argint. În sens tehnologic, un obiect argintat (cum sunt oglinzile, conectorii electrici sau tacâmurile de alpaca) dobândește proprietățile optice de reflectivitate, conductibilitatea electrică ridicată și rezistența la coroziune specifice metalului prețios, fără a necesita utilizarea unei mase masive de argint pur.
• argintător — Muncitor specializat, tehnician sau meșter care se ocupă cu operația de argintare; persoană care acoperă obiectele cu un strat de argint prin metode galvanice sau electrochimice. Ca adjectiv, descrie un aparat, o pârghie sau o baie chimică reactivă care are proprietatea structurală sau rolul funcțional de a depune o peliculă de argint pe piese.
• argintit — Care a fost acoperit cu un strat subțire de argint prin procedee galvanice, chimice sau mecanice; placat cu argint. În sens tehnologic, descrie un obiect sau un material care a suferit o transformare structurală a suprafeței pentru a dobândi reflectivitate optică, conductibilitate ridicată sau rezistență sporită la coroziune fără utilizarea unei mase masive de metal prețios; în sens poetic, indică un obiect care are reflexe albe-strălucitoare asemănătoare argintului.
• argintui — A acoperi suprafața unui obiect cu un strat subțire de argint metalic (prin mijloace galvanice sau chimice); a arginta. În limbajul poetic, literar sau descriptiv, termenul semnifică acțiunea de a conferi sclipiri albe, sidefate, metalice ori selenare unui element din natură sau, în formă reflexivă, acțiunea firelor de păr de a deveni cărunte sau albite de bătrânețe.
• argintuitor — Persoană sau meșter specializat în tehnica argintării, respectiv în acoperirea metalelor comune cu un strat fin de argint prin metode galvanice, chimice sau mecanice; ca adjectiv, descrie un factor, o substanță ori un dispozitiv utilizat în procesul de placare argentică. În sens industrial modern, termenul se referă la operatorul de galvanizare care gestionează băile electrolitice și controlează grosimea depunerii metalului prețios pe diverse piese sau circuite.