#locuitoare
- albaiuliancă — Femeie sau fată originară din municipiul Alba Iulia ori care locuiește în această așezare urbană a județului Alba; forma feminină pentru substantivul albaiulian. Termenul individualizează identitatea geografică și culturală locală a unei persoane de gen feminin în context demografic sau social.
- albanezoaică — Femeie sau fată care face parte din populația autohtonă a Albaniei ori care este nativă sau cetățeancă a acestui stat din Peninsula Balcanică; formă moțională feminină pentru substantivul albanez. În context social, demografic sau literar, termenul individualizează identitatea etnică și culturală a unei persoane de gen feminin aparținând acestui popor.
- arădeană — Femeie sau fată originară din municipiul ori județul Arad sau care are acolo reședința natală. Ca adjectiv, reprezintă forma de feminin pentru 'arădean', calificând tradiții, instituții, manifestări artistice, structuri arhitecturale sau trăsături culturale specifice acestei zone istorice din vestul României.
- arădeancă — Femeie sau fată originară din municipiul ori județul Arad sau care are acolo reședința natală. Reprezintă etnonimul și demonimul feminin standard utilizat în limba română literară pentru a indica apartenența geografică și culturală la comunitatea arădeană din vestul țării.
- ardeleancă — Femeie născută și crescută în regiunea istorică a Ardealului (Transilvania) sau care locuiește acolo; persoană de sex feminin care aparține din punct de vedere etnocultural ori geografic acestei comunități românești vestice.
- asuăjeancă — Locuitoare originară din comuna Asuaju (Asuaju de Sus sau Asuaju de Jos, județul Maramureș) ori femeie care provine din această localitate din zona istorică a Codrului. Termenul reflectă identitatea locală și este utilizat în studiile etnografice pentru a desemna persoanele de sex feminin aparținând acestei comunități.
- băcăuancă — Femeie născută sau care locuiește în municipiul ori județul Bacău; locuitoare a Bacăului. Termenul reflectă identitatea regională și culturală specifică comunităților din zona de mijloc a Moldovei.
- băimăreancă — Persoană de sex feminin originară din municipiul Baia Mare, reședința județului Maramureș, România, ori care locuiește statornic în această localitate. Din punct de vedere structural, termenul definește identitatea geografică și culturală a locuitoarelor acestui important centru urban din nord-vestul țării, recunoscut istoric pentru activitățile sale miniere, artistice și industriale.
- băispriancă — Femeie sau fată originară din orașul Baia Sprie (județul Maramureș) ori care locuiește în această veche așezare urbană de tradiție minieră. Termenul reprezintă forma specifică de feminin a etnonimului local, definind identitatea culturală și socială a femeilor din această comunitate transilvăneană, marcată istoric de o îmbinare unică a tradițiilor folclorice din zona etnogeografică a Maramureșului cu obiceiurile coloniilor de mineri sosiți în regiune de-a lungul secolelor.
- băițancă — Femeie sau fată originară din localitatea Băița ori care locuiește în această așezare rurală transilvăneană cu tradiții multiseculare. Termenul reprezintă forma specifică de feminin a etnonimului, definind o identitate puternică bazată pe hărnicie, păstrarea meșteșugurilor casnice și administrarea gospodăriilor din zonele montane marcate istoric de industria extractivă.
- băiuțeancă — Femeie sau fată originară din localitatea Băiuț (județul Maramureș) ori care domiciliază în această așezare montană cu un trecut industrial marcat. Termenul reprezintă forma feminină a etnonimului local, conturând o identitate culturală distinctă bazată pe anduranță, ospitalitate și păstrarea unui tezaur folcloric inedit format la confluența tradițiilor maramureșene din bazinul Lăpușului cu elementele culturale aduse de coloniile de mineri transilvăneni.