#neologisme

• apersonalizație — Formă livrescă sau variantă arhaică pentru 'apersonalizare'; starea de absență a caracterului personal ori procesul prin care o structură, o teorie sau o instituție este golită de elementele sale individuale și subiective, dobândind o formă pur neutră și obiectivă.
• apert — Care este deschis, vădit, manifest, clar sau lipsit de orice ascunzișuri ori ambiguități; care se produce la vedere, în mod public. În medicină sau anatomie, se referă uneori la o leziune, malformație sau structură deschisă direct spre exterior (ex: traumatism apert).
• aperto — Termen muzical de direcție interpretativă indicând că o bucată muzicală trebuie executată într-un mod deschis, clar, larg și luminos. În sens livresc mai larg, provine din sintagme străine însemnând desfășurare fără opreliști sau secrete (ex: in aperto).
• apetență — Înclinație deosebită, dorință intensă, atracție nativă sau poftă puternică pentru ceva (de exemplu, apetență pentru cultură, apetență pentru risc). În fiziologie, reprezintă impulsul organic sau dorința de a satisface o nevoie biologică, în special pofta de mâncare sau impulsul de reproducere.
• apetisant — Care trezește pofta de mâncare prin aspectul estetic, aroma plăcută sau mirosul îmbietor; atrăgător, savuros, plăcut la vedere. În sens figurat și livresc, descrie o persoană ori o situație tentantă, seducătoare sau plină de farmec.
• apetiție — Tendință, impuls, dorință oarbă sau forță internă prin care un organism ori o conștiință tinde spre satisfacerea nevoilor sale sau spre un obiect exterior. În filozofia lui Leibniz, conceptul desemnează dinamismul intern al monadei, adică tendința constitutivă a acesteia de a trece de la o percepție la alta.
• apiciform — Care are forma unui apex, a unui vârf sau a unei extremități ascuțite; care prezintă o structură conică sau piramidală convergentă spre un punct terminal superior.
• apiform — Care are forma unei albine, seamănă cu o albină sau prezintă caracteristici morfologice exterioare asemănătoare cu cele ale insectelor din familia Apidae (utilizat adesea pentru a descrie specii de muște, fluturi sau gândaci care folosesc mimetismul batesian pentru autoapărare).
• apifug — Substanță chimică, preparat natural sau compus utilizat pentru a îndepărta, a respinge sau a goni albinele dintr-o anumită zonă; care are proprietatea de a alunga insectele din familia Apidae fără a le produce vătămări corporale, facilitând recoltarea mierii sau tratamentele fitosanitare.
• apiolină — Denumire farmaceutică arhaică sau comercială veche (utilizată cu precădere la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) pentru un principiu activ purificat sau un preparat medicinal derivat din apiol; administrat sub formă de capsule uleioase ca stimulent uterin, emenagog sau sedativ al durerilor menstruale.
• apiterapic — Care aparține apiterapiei sau este legat de tratamentele cu produse de stup; variantă adjectivală simplificată și sinonimă cu termenul „apiterapeutic”. Este utilizat adesea în limbajul comercial sau promoțional pentru produsele derivate din miere.
• app-centric — Care plasează aplicațiile mobile sau software pe primul loc în strategia de dezvoltare, distribuție sau utilizare; model operațional în care întreaga experiență a utilizatorului este construită în jurul unei aplicații dedicate, eliminând sau trecând în plan secundar paginile web clasice. Este un neologism tehnic utilizat frecvent în industria tech din România, neregistrat în dicționarele academice.
• apropiator — Care apropie sau tinde să aducă mai aproape elemente, obiecte ori persoane; element structural sau factor determinant care facilitează reducerea distanței fizice, temporale ori conceptuale între două repere.
• archeo — Element prim de compunere savantă sau prefixoid care servește la formarea unor neologisme în diverse domenii științifice, având semnificația de 'vechi', 'străvechi', 'antic' sau 'referitor la antichitate'. Provenind structural din limba greacă, este utilizat în termeni academici pentru a indica o legătură directă cu studiul vestigiilor din trecutul îndepărtat al umanității sau al Pământului.
• archio — Variantă grafică arhaică sau rar utilizată a prefixoidului 'arheo-' ori 'archeo-'; element prim de compunere savantă provenit din limba greacă veche, ce poartă semnificația structurală de 'vechi', 'străvechi' sau 'originar'. Este întâlnit ocazional în tratatele științifice din secolul al XIX-lea sau în transcrierile etimologice izolate pentru a semnala legătura unui termen cu originile îndepărtate ale unui fenomen.
• arienie — Termen abstract foarte rar sau neologism speculativ utilizat pentru a descrie calitatea, starea sau caracteristica a ceea ce este arian ori conform doctrinar cu principiile ideologice sau teologice ariene.
• asentat — Care a primit aprobarea, acceptul profund sau consimțământul intim al cuiva; validat prin consens intelectual. În sens adjectival rar, descrie un enunț, un principiu sau o hotărâre care a fost internalizată structural de un receptor, încetând să mai fie un simplu element exterior impus, devenind o convingere asumată.
• atributiv — Care exprimă o însușire, o calitate sau un atribut; care are funcția sau rolul unui atribut în propoziție. În lingvistică, descrie o unitate sintactică (cum ar fi o propoziție subordonată atributivă) care determină un substantiv, explicându-i sau restrângându-i înțelesul structural.
• atrofo — Prefixoid sau element de compunere savant utilizat pentru a forma termeni medicali, biologici sau tehnici care se referă la atrofie, degenerare structurală sau lipsă de nutriție a unui țesut ori organ. Acesta servește drept bază funcțională pentru a descrie patologii caracterizate prin micșorarea volumului sau pierderea vitalității celulare.
• avua — A recunoaște o fapta, o obligație, o datorie sau un adevăr în fața unei instanțe judecătorești sau a unei autorități oficiale; a mărturisi sau a admite validitatea unui act sau a unei pretenții legale. Termenul reprezintă un împrumut modern de filieră franceză (avouer) utilizat în limbajul juridic și administrativ din secolul al XIX-lea, fiind ulterior înlocuit complet de verbele 'a recunoaște' sau 'a mărturisi'.