#sacrificare

• abataj — Locul de muncă dintr-o mină unde se extrag mineralele utile sau operațiunea de sacrificare a animalelor într-un abator. În medicina muncii, abatajul minier este intens studiat din cauza riscului major de pneumoconize (silicoză, antracoză) indus de inhalarea prafului industrial, iar în igiena publică, abatajul zootehnic implică reglementări stricte pentru prevenirea contaminării bacteriene a cărnii și controlul zoonozelor.
• abator — Unitate industrială specializată, dotată cu instalații adecvate pentru sacrificarea animalelor, prelucrarea cărnii și controlul veterinar al carcaselor. În igiena publică și epidemiologie, abatorul reprezintă un punct critic de control sanitar, fiind reglementat strict pentru prevenirea epidemiilor de trichineloză, salmoneloză, antrax sau encefalopatie spongiformă bovină (boala vacii nebune) și pentru eliminarea deșeurilor biologice.
• abatoriza — A sacrifica animale în mod industrial într-un abator autorizat, respectând fluxurile tehnologice și etapele de inspecție medicală. În epidemiologia veterinară și managementul crizelor biologice, acțiunea de a abatoriza (sau a trimite la abatorizare de urgență) este o măsură radicală aplicată efectivelor de animale bănuite de coabitare cu vectori infecțioși, destinată stăpânirii focarelor de zoonoze înainte de răspândirea lor la om.
• abatorizare — Operațiunea industrială de sacrificare și procesare a animalelor în abator, desfășurată sub controlul strict al medicilor veterinari. În managementul sănătății publice, abatorizarea reprezintă un filtru epidemiologic crucial pentru identificarea bolilor transmisibile la om (paraziți, bacterii, prioni) și garantarea inocuității alimentelor introduse pe piață.
• asoma — A desensibiliza sau a priva un animal în mod temporar de cunoștință prin metode mecanice, electrice ori chimice, înainte de sacrificare; acest procedeu tehnic obligatoriu este conceput structural pentru a suprima complet reflexele de durere și a asigura un abatorizat umanitar, în conformitate cu normele europene de bunăstare a animalelor.
• asomare — Acțiunea de a asoma și rezultatul ei; procedeu tehnic sau medical prin care un animal este adus rapid în stare de inconștiență și insensibilitate, prin metode mecanice, electrice ori chimice, înainte de sacrificare, cu scopul de a elimina durerea și suferința fizică; în sens extins, poate descrie starea de amorțire pronunțată, uluire sau pierdere temporară a simțurilor din cauza unui șoc puternic ori a administrării de substanțe anestezice.