#sodiu

• ajmalină — Alcaloid extras din rădăcina plantei tropicale Rauwolfia serpentina, utilizat în medicină ca agent antiaritmic de clasă Ia; acționează prin blocarea canalelor de sodiu de la nivelul membranelor celulelor miocardice, prelungind perioada refractară a inimii. Este utilizat în principal pentru diagnosticarea electrocardiografică a sindromului Brugada (testul la ajmalină) și în tratamentul de urgență al tahicardiilor supraventriculare induse de sindromul Wolff-Parkinson-White.
• alcali — Nume generic dat hidroxizilor metalelor alcaline (precum sodiul, potasiul) și ai metalelor alcalino-pământoase, precum și hidroxidului de amoniu. În sens chimic tradițional, reprezintă orice bază solubilă în apă capabilă să neutralizeze acizii, să coloreze în albastru hârtia de turnesol roșie și să formeze săruri prin reacții de combinare.
• alcaliceluloză — Produs intermediar obținut în industria chimică prin tratarea celulozei cu o soluție concentrată de hidroxid de sodiu (sodă causticã). Acest compus joacă un rol structural esențial în procesul de obținere a viscozei, a mătăsii artificiale și a celofanului, facilitând reactivitatea chimică ulterioară a fibrelor prin modificarea aranjamentului molecular macromolecular.
• aldosteron — Hormon steroid mineralocorticoid secretat de zona glomerulată a cortexului glandei suprarenale, având un rol esențial în reglarea echilibrului hidroelectrolitic și a tensiunii arteriale. Acesta acționează la nivelul tubilor distali ai rinichilor, stimulând reabsorbția sodiului și a apei și favorizând excreția potasiului și a hidrogenului.
• aluminat — Sare a acidului aluminic formată prin reacția aluminiului sau a oxidului său cu o bază puternică (de exemplu, aluminat de sodiu). Ca adjectiv sau participiu, descrie o substanță sau un material care a fost tratat ori combinat structural cu aluminiu (cum ar fi cimentul aluminat).
• amidură — Compus chimic anorganic derivat din amoniac prin înlocuirea unui atom de hidrogen cu un atom de metal (de regulă alcalin sau alcalino-pământos), conținând anionul structural NH2-. Amidurile metalice, precum amidura de sodiu (NaNH2), sunt recunoscute ca baze extrem de puternice și agenți de nucleofilizare nucleofilă severă, fiind utilizate pe scară largă în sinteza organică industrială pentru reacții de deparalizare, alchilare și formarea de noi legături carbon-carbon.
• analcid — Variantă terminologică sau grafică mai veche utilizată contextual pentru mineralul analcit, un silicat hidratat de sodiu și aluminiu din grupul zeoliților. Caracterizat structural prin cristale izometrice (icositetraedrice) albe, cenușii sau incolore, acest compus natural se formează prin procese hidrotermale în cavitățile rocilor magmatice bazaltice sau ca mineral autigen în unele roci sedimentare, fiind studiat în mineralogia sistematică pentru proprietățile sale de schimb ionic.
• analcit — Mineral din clasa silicaților (subclasa tectosilicați), considerat structural un membru al grupului zeoliților sau feldspatoizilor, având formula chimică NaAlSi2O6·H2O. Se prezintă sub formă de cristale cubice sau trapezoedrice (icositetraedrice) regulate, incolore, albe sau roz, cu luciu sticlos, întâlnite frecvent în geodele bazaltelor, în rocile magmatice alcaline și în unele depozite sedimentare lacustre saline.
• anticlor — Substanță chimică (cum ar fi tiosulfatul de sodiu ori bisulfitul de sodiu) sau înveliș tehnic utilizat în industria textilă și a hârtiei pentru a neutraliza și elimina excesul de clor rămas în fibre după procesul de înălbire. Acest tratament structural previne degradarea chimică ulterioară a materialelor și îngălbenirea lor în timp.
• azidă — Compus chimic, sare a acidului hidrazoic sau derivat organic ce conține grupa funcțională structurală formată din trei atomi de azot legați liniar (N3-). Azidele anorganice (cum ar fi azida de sodiu) sunt substanțe ionice extrem de reactive, folosite în trecut sau prezent ca propulsori în sistemele de airbag datorită descompunerii ultrarapide cu eliberare masivă de azot gazos, în timp ce azidele organice sunt piloni cruciali în sinteza chimică fină și biochimie (reacțiile de tip 'click chemistry').
• azotit — Sare a acidului azotos conținând gruparea funcțională stabilă NO2; în nomenclatura chimică și industrială modernă este cunoscut sub denumirea de nitrit, fiind utilizat pe scară largă în industria alimentară drept conservant și stabilizator de culoare pentru produsele din carne, sau în metalurgie ca inhibitor de coroziune.