#afilo
- afilo- — Element de compunere (prefixoid) utilizat pentru a forma neologisme în domeniul științelor naturale, având semnificația de 'lipsă a frunzelor' sau 'fără frunze'. Provine din limba elenă antică și servește la descrierea structurilor taxonomice, a plantelor sau a organelor vegetale care, în mod natural sau din cauze evolutive, nu dezvoltă frunze ori prezintă o reducere severă a aparatului foliar.
- afilopod — Termen de specialitate utilizat pentru a descrie o plantă, un organ sau un ax vegetal al cărui peduncul, suport ori bază structurală este lipsită complet de frunze sau de anexe foliare. În morfologia botanică, caracterul afilopod reprezintă o adaptare evolutivă specifică anumitor specii xerofite, optimizată pentru reducerea pierderilor de apă prin transpirație în medii aride.
- antipiogen — Care combate, previne, distruge sau oprește formarea puroiului și dezvoltarea bacteriilor piogene, precum stafilococii sau streptococii, responsabile de infecțiile supurative ale țesuturilor. Acest tip de agent structural stimulează curățarea celulară, reduce inflamația și blochează multiplicarea microbilor în focarele infecțioase deschise.
- aureus — Adjectiv taxonomic latin însemnând 'auriu', utilizat ca epitet specific în nomenclatura biologică binară (faimos pentru Staphylococcus aureus, stafilococul auriu, numit așa după culoarea galbenă a coloniilor pe medii de agar). În numismatică, reprezintă substantivul masculin care desemnează celebra monedă romană de aur bătută cu regularitate începând din secolul I î.Hr.