#agate

• agat — Varietate microcristalină de cuarț, reprezentând o formă de calcedonie care se caracterizează structural prin benzi concentrice sau paralele de culori și opacități diferite, dispuse în straturi succesive. Din punct de vedere geologic, se formează în cavitățile rocilor vulcanice (geode) prin depunerea ritmică a silicei din soluții hidrotermale, fiind utilizat pe scară largă în confecționarea obiectelor decorative, a bijuteriilor de lux și ca lagăr de precizie în mecanică.
• agathaea — Denumire științifică arhaică sau sinonim taxonomic pentru genul de plante Felicia, aparținând familiei Asteraceae și originar din Africa de Sud, cunoscut popular sub numele de margareta albastră. Din punct de vedere structural, aceste plante se caracterizează prin inflorescențe de tip calatidiu, având flori tubulare centrale de culoare galbenă și flori ligulate periferice de un albastru-azuriu intens, fiind utilizate în horticultură ca specii ornamentale acoperitoare de sol.
• agatin — Care aparține agatului, privitor la agat sau care are aspectul, textura ori proprietățile structurale ale acestei varietăți de calcedonie. În sens tehnic sau mineralogic, descrie materiale, roci silicative sau straturi silicioase care prezintă benzi paralele de culori diferite ori o textură fin zonată, caracteristică pietrelor semiprețioase din clasa silicaților.
• ahat — Formă ortografică și fonetică alternativă, mai puțin frecventă sau învechită, pentru mineralul cunoscut sub numele de agat. Reprezintă o varietate microcristalină de cuarț (calcedonie), caracterizată prin straturi succesive de culori diferite și texturi dungate specifice, utilizată pe scară largă în confecționarea bijuteriilor, obiectelor decorative de lux și în industria de precizie datorită durității sale ridicate.
• ahate — Formă de plural pentru mineralul ahat (agat). Desemnează mai multe bucăți, eșantioane sau varietăți stridate de calcedonie. În textele vechi de specialitate sau în cataloagele muzeale arhaice, termenul se folosește pentru a clasifica colecțiile de pietre semiprețioase caracterizate prin benzi colorate divers și opacități alternante.
• bagadel — Formă neologistică rară sau variantă parțial adaptată (din francezul 'bagatelle') ce desemnează o bagatelă; o piesă muzicală instrumentală de proporții reduse, cu caracter ușor, dinamic, adesea compusă pentru pian și lipsită de o structură pretențioasă. În sens general livrescă, termenul poate descrie un lucru de mică importanță, un fleac sau o chestiune minoră abordată într-o conversație.
• bagatea — Variantă arhaică sau alterare fonetică regională rară pentru bagatelă; lucru de mică importanță, fleac, nimic, chestiune minoră sau nesemnificativă într-o discuție. În documentele administrative vechi sau în graiurile locale, termenul descria bunuri de valoare redusă sau probleme mărunte care nu necesitau intervenția autorităților judecătorești.
• bagatel — Formă neologistică rară sau variantă parțial adaptată (din francezul 'bagatelle') ce desemnează o bagatelă; o piesă muzicală instrumentală de proporții reduse, cu caracter ușor, dinamic, adesea compusă pentru pian și lipsită de o structură pretențioasă. În sens general livrescă, termenul poate descrie un lucru de mică importanță, un fleac sau o chestiune minoră abordată într-o conversație.
• bagatelă — Lucru de mică importanță, fleac, nimic, chestiune minoră sau nesemnificativă în viața de zi cu zi ori în cadrul unei discuții. În domeniul muzical, termenul desemnează o scurtă compoziție instrumentală, cu un caracter ușor, dinamic și adesea plin de grație, concepută de regulă pentru pian fără a impune o structură formală rigidă.
• bagateliza — A minimaliza importanța, gravitatea sau valoarea unui lucru, a unui eveniment sau a unei probleme; a trata o chestiune serioasă ca pe un simplu fleac ori ca pe o bagatelă. În context social sau psihologic, termenul descrie actul de desconsiderare a argumentelor sau sentimentelor cuiva, reducându-le artificial semnificația.
• bagatelizare — Acțiunea de a bagateliza și rezultatul ei; minimalizarea artificială a importanței, gravității sau valorii unei probleme, a unui eveniment sau a sentimentelor unei persoane. În comunicare sau psihologie, reprezintă un mecanism defensiv sau o tactică retorică prin care un subiect serios este redus la statutul unui simplu fleac, eliminând necesitatea unei acțiuni imediate sau a unei asumări de responsabilitate.
• bagatelizat — Care a fost tratat cu ușurință, minimalizat sau redus la valoarea unui fleac; considerat lipsit de importanță, gravitate sau semnificație reală. Termenul descrie starea unui subiect, a unui efort, a unei probleme sau a unui sentiment care a suferit un proces intenționat sau inconștient de subestimare în ochii celorlalți.
• bagateluri — Formă rară de plural (variantă pentru 'bagatele') ce desemnează o colecție de fleacuri, lucruri de mică importanță, nimiciuri sau chestiuni minore abordate într-o discuție. În sens artistic sau de colecție, termenul poate face referire la mici bibelouri, podoabe fără valoare materială mare sau scurte schițe literare de proporții reduse.