#aha

• baharaucă — Termen regional foarte rar, utilizat în unele graiuri din estul sau nord-estul României pentru a desemna o unealtă rudimentară, un obiect vechi, straniu sau o mașinărie improvizată care funcționează cu dificultate și face mult zgomot; de asemenea, poate fi o variantă fonetică alterată sau o poreclă atribuită unei femei guralive ori unei haine greoaie de iarnă. La nivel de jargon rural, termenul evocă ceva de calitate slabă sau o vechitură.
• baharoasă — Forma de feminin singular a unui adjectiv regional derivat, utilizat în anumite subdialecte pentru a descrie o substanță, o băutură sau o stare cu proprietăți tulburi, dense, mâloase ori încărcate de impurități; de asemenea, poate face referire la o țesătură groasă, aspră sau plină de noduri. În mod rar, la nivel figurat, termenul descrie o atmosferă tensionată, încărcată de reproșuri sau o discuție confuză.
• Baharu — Nume de familie românesc rar, întâlnit cu precădere în zonele de sud și de est ale țării. Din punct de vedere etimologic, provine dintr-o poreclă arhaică legată de jargonul rural sau din adaptări fonetice locale ale unor termeni istorici; la nivel structural, se poate asocia cu vechi rădăcini onomastice ce descriau o caracteristică personală sau o legătură de clan în cadrul comunităților administrative timpurii.
• bahaș — Termen regional rar, utilizat în unele graiuri rurale pentru a descrie un adăpost improvizat, o colibă mică din crengi și paie folosită de păstori sau paznicii de vii, ori o cutie veche din lemn destinată depozitării uneltelor uzate; de asemenea, poate fi o variantă fonetică alterată a unor termeni de argou regionali. La nivel contextual, cuvântul evocă o structură simplă, rudimentară sau de calitate slabă.
• bahausist — Termen de argou utilizat în mediul urban sau de penitenciar pentru a descrie o persoană zgomotoasă, scandalagioaică, predispusă să provoace tărăboi, ceartă ori agitație colectivă necontrolată; participant la un bahaus (scandal). La nivel secundar, termenul reprezintă o adaptare ironică ori o grafie simplificată pentru 'bauhausist', desemnând un adept, designer sau arhitect care urmează principiile funcționaliste și minimaliste ale școlii Bauhaus.
• Bahawalpur — Oraș major situat în regiunea Punjab din Pakistan, aflat la sud de râul Sutlej, istoric capitală a fostului stat princiar administrat de dinastia Abbasi până în 1955. Orașul este recunoscut drept un centru cultural și educațional de importanță regională, găzduind Universitatea Islamia, numeroase monumente arhitecturale de tip palat (precum Noor Mahal) și fiind porțiunea de acces către Deșertul Cholistan.
• baistrucă — O fată sau o femeie născută în afara căsătoriei; bastardă. Reprezintă forma feminină a arhaismului 'baistruc', utilizată istoric ca ocară socială. În uzul colocvial modern, termenul a dezvoltat o conotație puternic peiorativă și de mahala, fiind folosit ca insultă vulgară la adresa unei femei considerate ipocrite, agresive, prefăcute sau mahalagioace.
• balaban — Termen regional și arhaic folosit ca substantiv pentru a desemna o persoană de statură neobișnuit de mare, voinică, dar adesea greoaie sau burtoasă, ori un obiect uriaș și disproporționat. În sens ornitologic vechi, poate denumi o specie de șoim mare (șoimul dunărean) utilizat istoric în vânătoarea domnească; ca adjectiv, califică un individ corpolent, masiv, spătos sau o manifestare fizică grosolană și impunătoare.
• Mahatma Gandhi — Lider spiritual și politic indian, părintele independenței Indiei, recunoscut la nivel mondial pentru utilizarea revoluționară a rezistenței non-violente (satyagraha) și a nesupunerii civile pașnice ca arme fundamentale împotriva dominației coloniale britanice.