#amanetar

• amanetar — Persoană fizică autorizată care deține, administrează sau lucrează ca operator într-o casă de amanet, având ca atribuții evaluarea bunurilor mobile, stabilirea valorii de gaj, calcularea dobânzilor și întocmirea contractelor oficiale de împrumut. În sens istoric, termenul făcea referire la persoana care împrumuta bani cu dobândă în schimbul unor zăloage sau garanții materiale.
• amanetare — Acțiunea de a amaneta un bun mobil și rezultatul ei; procesul juridic și financiar prin care un obiect este lăsat drept gaj în schimbul unui credit pe termen scurt. Reprezintă totalitatea operațiunilor administrative care includ expertizarea bunului, semnarea acordului de împrumut și blocarea fizică a obiectului în seiful creditorului până la achitarea datoriei.
• amanetari — Forma de plural a substantivului masculin amanetar; desemnează mai mulți operatori, evaluatori sau administratori de case de amanet priviți ca grup profesional ori ca entități distincte în cadrul pieței serviciilor financiare nebancare. În sens extins, termenul face referire la comunitatea de specialiști care activează în domeniul creditării rapide cu gaj mobiliar.
• amanetarire — Termen tehnic, rar sau utilizat strict în jargonul bazelor de date administrative pentru a defini acțiunea recurentă, consecutivă sau colectivă de a supune bunurile mobile unui proces de amanetare; starea sau operațiunea macro-economică de gajare în masă a valorilor. Reprezintă o extensie structurală funcțională folosită pentru a diferenția un act izolat de amanetare de un flux continuu de înregistrare a gajurilor.
• amanetarisi — Formă arhaică sau regională rară a verbului a amaneta, utilizată istoric în anumite documente administrative și juridice de influență fanariotă ori elenă; acțiunea de a pune gaj, a lăsa amanet sau a zălogi un bun de valoare în schimbul unui împrumut monetar. În sens extins, reprezintă procesul de securizare a unei datorii prin oferirea unei garanții reale mobiliare.
• amanetarisire — Acțiunea de a amanetarisi și rezultatul ei; procesul istoric, formal sau administrativ prin care un obiect sau o proprietate era lăsată drept gaj (amanet) în baza unui contract de împrumut de tip vechi. Termenul reprezintă un substantiv abstract de acțiune utilizat în studiul istoriei dreptului românesc pentru a descrie tranzacțiile de creditare specifice secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea.
• amanetarisit — Care a fost lăsat ca gaj sau amanet în cadrul unei tranzacții de creditare de tip vechi; zălogit, ipotecat conform practicilor comerciale din secolele trecute. În sens juridic istoric, termenul descrie statutul special al unui bun mobil sau imobil care se află în posesia temporară a creditorului, fiind indisponibilizat până la achitarea completă a datoriei principale.
• amanetarisitor — Formă arhaică sau regională rară pentru persoana care lasă un bun în amanet (debitor gajist) ori, în mod invers în funcție de contextul regional vechi, persoana sau cămătarul care primește zăloage și împrumută bani cu dobândă. În terminologia administrativă a secolului al XIX-lea, desemna participantul activ la un contract de amanetare, responsabil de predarea sau gestionarea garanției fizice.