#amorfo

• Actaeon — Erou celebru din mitologia greacă, fiul lui Aristaeus și al Autonoei, crescut de centaurul Chiron pentru a deveni un vânător iscusit. Conform mitului structural descris de Ovidiu, Actaeon a surprins-o din greșeală pe zeița Artemis (Diana) scăldându-se goală într-o peșteră sacră; drept pedeapsă, zeița l-a transformat într-un cerb, iar el a fost sfâșiat de propriii săi câini de vânătoare. În astronomie, numele său a fost atribuit asteroidului 12242 Maxacacia.
• Aëdon — Personaj tragic din mitologia greacă, fiică a lui Pandareus și soție a lui Zethus (regele Tebei), cuprinsă de o gelozie profundă față de Niobe din cauza numărului mare de copii ai acesteia. În încercarea de a-l ucide pe cel mai mare fiu al rivalei sale, Aëdon îl ucide din greșeală pe propriul său fiu, Itylus, fapt ce determină zeii milostivi să o metamorfozeze într-o privighetoare veșnic îndurerată.
• aesacus — Personaj din mitologia greacă și romană, fiu al regelui Priam al Troiei și al nimfei Alexirhoe, înzestrat cu darul profetic de a interpreta visările nocturne. Conform Metamorfozelor lui Ovidiu, din cauza durerii provocate de moartea nimfei Hesperia, pe care o iubea, el s-a aruncat în valurile mării, fiind transformat de zeița Tethys într-o pasăre scufundătoare (cufundar).
• aeson — Personaj din mitologia greacă, rege legendar al cetății Iolcos din Tesalia, fiu al lui Cretheus și al Tyro, și tatăl eroului Iason. Conform legendei, fratele său vitreg Pelias i-a uzurpat tronul, obligându-l să trăiască în izolare, iar mai târziu, în versiunea faimoasă din Metamorfozele lui Ovidiu, vrăjitoarea Medeea i-a redat tinerețea printr-un ritual magic complex de reîntinerire structurală.
• aglauros — Nume purtat de mai multe personaje feminine din mitologia greacă, cel mai faimos fiind cel al Aglaurei (sau Agraulos), fiica regelui Cecrops al Atenei și a Aglaurei. Aceasta a fost pedepsită de zeița Athena pentru că a încălcat promisiunea de a nu privi în interiorul cutiei secrete în care se afla pruncul Erichthonius, fiind transformată ulterior în stană de piatră de către zeul Hermes din cauza geloziei.
• alcithoe — Variantă ortografică pentru numele mitologic și zoologic „alcathoe”; specie rară de liliac forestier (Myotis alcathoe). În legendele elene, reprezintă una dintre fiicele regelui Minyas (Alcaithoe sau Alcithoe), metamorfozată într-un liliac de către zeul Dionysos drept pedeapsă pentru nesupunere și refuzul de a-i celebra misterele sacre.
• ametabolă — Insectă aparținând grupului celor lipsite de metamorfoză (Ametabola), la care forma juvenilă (nifa) seamănă structural aproape perfect cu adultul, diferențiindu-se doar prin dimensiunile corporale și stadiul de dezvoltare al aparatului reproducător. Ca adjectiv, descrie o specie, o larvă sau o dezvoltare biologică de tip direct, caracteristică insectelor inferioare apterigote, cum sunt argintiul-viu (Lepisma saccharina) sau ordinul Thysanura.
• amorfo — Prefix sau element prim de compunere savantă utilizat în terminologia științifică internațională pentru a forma cuvinte noi referitoare la lipsa de formă, neregularitatea geometrică sau starea amorfă a unei structuri. Acesta servește ca indicator morfologic precis în denumirea unor genuri de plante, minerale sau procese fizico-chimice.
• amorfofil — Care prezintă o afinitate ecologică pentru plantele din genul Amorphophallus sau care este polenizat în mod specific de insecte atrase de mirosul de descompunere al acestor structuri florale neregulate. În sens larg, descrie organismele sau vectorii biologici adaptați microclimatului și morfologiei specifice a inflorescențelor gigantice atipice.
• amorfofită — Termen ecologic utilizat pentru a descrie o plantă superioară ale cărei organe vegetative sau structuri florale prezintă o asimetrie pronunțată, o dezvoltare neregulară sau o morfologie variabilă ce sfidează simetria axială clasică a florei tipice. Aceste adaptări sunt adesea corelate cu supraviețuirea în nișe de mediu extreme sau cu strategii complexe de polenizare.
• amorfognozie — Tulburare neurologică cognitivă de tip agnozic, constând în incapacitatea pacientului de a recunoaște, prin palpare tactilă, forma generală sau dimensiunile geometrice ale obiectelor, în absența unor deficiențe senzoriale elementare ale pielii. Acest defect structural indică o leziune focalizată la nivelul lobului parietal contralateral al scoarței cerebrale.
• ampelus — Personaj din mitologia greacă și romană (Ampelos / Ampelus), un tânăr satir de o frumusețe rară, iubit de zeul vinului, Dionysos (Bacchus). Potrivit mitului, după ce Ampelus a murit strivit de un taur sălbatic, Dionysos l-a transformat într-o plantă de viță-de-vie, dăruind astfel omenirii darul vinului; numele său a devenit eponimul lingvistic pentru termenii științifici viticoli.
• anamorfotic — Care aparține anamorfozei sau anamorfismului, care se referă la acestea ori care produce o distorsiune optică controlată. În cinematografie și arta fotografică, descrie un sistem special de lentile sau obiective (obiective anamorfotice) care comprimă o imagine cu un câmp vizual foarte larg pe un senzor sau film standard, urmând ca imaginea să fie decomprimată la proiecție pentru a oferi un format panoramic spectaculos, fără a pierde rezoluția originală a cadrului.
• anamorfoza — A deforma o imagine, un desen sau un obiect în mod intenționat și controlat, cu ajutorul unui sistem optic special ori prin calcule geometrice riguroase, astfel încât acesta să pară distorsionat sau de nerecunoscut dintr-un unghi normal, dar să devină perfect clar, proporțional și inteligibil atunci când este privit dintr-un anumit punct de vedere fix sau prin intermediul unei oglinzi curbe (cilindrice ori conice).
• anamorfozare — Acțiunea de a anamorfoza și rezultatul ei; procesul tehnic, artistic sau matematic de deformare controlată a unei imagini ori a unui obiect pentru a obține o anamorfoză. Reprezintă transformarea geometrică plană sau spațială aplicată unui element vizual cu scopul de a-i ascunde forma reală în afara unui punct de observație ideal sau a unui dispozitiv optic de redare.
• anamorfozat — Care a fost supus unui proces de anamorfoză; desen, imagine, proiecție sau obiect deformat intenționat și calculat din punct de vedere geometric ori optic. În starea sa brută, un element anamorfozat pare complet distorsionat, lungit sau indescifrabil când este privit dintr-un unghi normal, însă își recapătă proporțiile corecte, claritatea și înțelesul structural atunci când este observat dintr-un punct de perspectivă specific sau prin intermediul unor lentile ori oglinzi speciale.
• anamorfozator — Dispozitiv, aparat sau sistem optic accesoriu (precum o lentilă atașabilă, o prismă sau o oglindă specială) utilizat pentru a produce o anamorfoză ori pentru a restabili proporțiile normale ale unei imagini deja comprimate. Ca adjectiv, descrie orice element tehnic, mediu transparent sau efect geometric care are capacitatea structurală de a deforma ori de a decomprima controlat razele de lumină dintr-un sistem de proiecție.
• anaxarete — Personaj feminin din mitologia greacă, o tânără nobilă din Cipru (din neamul lui Teucer) renumită pentru mândria ei excesivă și inima împietrită. Aceasta a respins cu cruzime dragostea curată a păstorului Iphis, determinându-l pe acesta să se spânzure în fața porții ei. Drept pedeapsă structurală divină, zeița Afrodita a transformat-o pe Anaxarete într-o statuie de piatră în momentul în care tânăra privea detașată cortegiul funerar al tânărului.
• andropetalie — Fenomen biologic sau anomalie morfologică (teratologică) caracterizată prin transformarea regresivă a staminelor în petale sau structuri petaloide. Această particularitate structurală stă la baza obținerii soiurilor de flori 'bătute' sau duble (cum sunt bujorii, garoafele ori trandafirii horticoli), având ca efect direct reducerea fertilității masculine a florii în favoarea dezvoltării estetice a corolei.
• anemochorie — Fenomen biologic sau strategie ecologică de răspândire a diasporelor (semințe, fructe, spori sau polen) ale plantelor prin intermediul curenților de aer sau al vântului. Această adaptare structurală evolutivă implică dezvoltarea unor modificări anatomice specifice, cum ar fi papusul la Asteraceae sau aripioarele membrană la Aceraceae, optimizând flotabilitatea și dispersia pe distanțe mari.