#anura

• aba — Țesătură groasă din lână, de obicei albă sau cenușie, bătută la piuă. În etnomedicina și istoria igienei din spațiul balcanic, acest material era utilizat în trecut pentru confecționarea hainelor țărănești rezistente la intemperii, dar și ca izolator termic elementar în tratamente empirice rurale (împachetări uscate pentru combaterea frisoanelor sau a reumatismului).
• abager — Meșteșugar care se ocupă cu fabricarea sau cu comercializarea abalei sau a hainelor din aba. În contextul igienei istorice și al etnomedicinii, breslele de abageri controlau calitatea și densitatea pănurii, asigurând confecționarea veșmintelor tradiționale ce serveau drept barieră termică esențială împotriva epidemiilor cauzate de expunerea la frig și umezeală.
• abageresc — Care aparține abagerilor sau abageriei; privitor la abageri sau la meșteșugul fabricării abalei. În studiile de cultură materială și antropologie socială, termenul descrie tehnicile, atelierele și standardele corporative de prelucrare a lânii groase folosite în comunitățile preindustriale pentru realizarea echipamentelor tradiționale de iarnă.
• abagerie — Atelierul, magazinul sau meșteșugul abagerului, unde se producea, se prelucra sau se comercializa aba și îmbrăcămintea groasă din pănură. Din punct de vedere istoric și igienic, abageriile reprezentau centre urbane importante pentru asigurarea articolelor vestimentare de protecție termică în secolele trecute, contribuind indirect la menținerea sănătății publice în sezoanele reci.
• abagiu — Termen istoric regional utilizat ca sinonim pentru abager; persoană care fabrica, croia sau vindea haine din aba. În istoria comunităților balcanice, abagii constituiau o categorie profesională distinctă, adesea organizați în bresle puternice care controlau rutele comerciale locale ale pănurii și interacționau cu sistemele sanitare mănăstirești pentru aprovizionarea cu pături.
• abagiubă — Formă feminină regională și arhaică extrem de rară, derivată din mediul breslelor, desemnând fie soția unui abagiu (meșteșugar de haine din lână groasă), fie o femeie care practica ea însăși prelucrarea domestică a pănurii sau comercializarea secundară a abalei în târgurile rurale.
• abai — Termen regional rar utilizat în anumite zone din vestul României pentru a desemna o bucată mare de țesătură de lână groasă sau o pătură de pănură grosieră. În practicile empirice de sănătate rurală, acest material (abaiul) era încălzit la sobă și aplicat pe toracele pacienților cu afecțiuni respiratorii sau pe articulațiile dureroase pentru efectul său analgezic și sudorific.
• anură — Denumire generică pentru orice amfibian care aparține ordinului Anura, caracterizat prin absența cozii în stadiul adult, corp scurt, picioare posterioare lungi și adaptate excelent pentru sărit sau înot (exemple clasice fiind broaștele și buraticii).
• Anuradhapura — Oraș străvechi și ruină arheologică majoră din Sri Lanka, fostă capitală spirituală și politică a țării timp de peste un mileniu; este recunoscut la nivel mondial ca un centru sacru al budismului Theravada, renumit pentru uriașele sale stupe (dagobe), bazinele antice gigantice și copacul sfânt Jaya Sri Maha Bodhi.
• at-Tannurah — Peninsulă și localitate de coastă situată în Provincia de Est a Arabiei Saudite, în apropierea importantului centru industrial Ras Tanura. Acest sit este recunoscut pe plan internațional pentru infrastructura sa energetică masivă, găzduind unele dintre cele mai mari terminale petroliere maritime și rafinării de petrol din lume, operate de compania națională Saudi Aramco.
• băcsauă — Termen regional sau arhaic folosit în anumite comunități rurale din vestul României pentru a desemna o haină lungă, groasă, confecționată din lână dărăcită sau din pănură grosieră, purtată de ciobani pentru a se proteja de ploi și viscole. În sens larg, poate descrie și o rabiță sau o bucată de pânză aspră utilizată în atelierele de prelucrare a pielii.