#artizanat

• acăriță — Pernuță mică, cutiuță sau suport special confecționat în care se înfig ori se păstrează acele de cusut și boldurile în gospodărie; perniță de ace. În contextul breslelor de croitorie și al meșteșugurilor tradiționale, reprezenta un accesoriu indispensabil purtat adesea la brâu sau integrat în trusa de lucru pentru a preveni pierderea instrumentelor ascuțite.
• acarniță — Accesoriu de croitorie tradițional utilizat pentru organizarea uneltelor de lucru, manifestat sub două forme: fie o cutiuță sau teacă mică din lemn, metal sau os destinată păstrării acelor și aței, fie o perniță textilă umplută cu lână ori tărâțe în care se înfig acele în timpul lucrului pentru a fi la îndemână. Termenul este utilizat cu precădere în graiurile din Moldova și Transilvania.
• andre — Unealtă manuală structurală formată dintr-un ac lung, subțire și ascuțit la un capăt sau la ambele capete (ori unită printr-un cablu flexibil), confecționată din metal, lemn, os sau plastic, utilizată în tricotat pentru trecerea firelor de lână ori bumbac prin ochiuri succesive în scopul obținerii unei țesături.
• andrea — Formă de bază lexicografică a cuvântului 'andre', reprezentând unealta manuală lungă și ascuțită utilizată pentru împletirea sau tricotarea manuală a firelor de lână și bumbac. Acest instrument structural, folosit în pereche sau în ansambluri circulare, permite prinderea și trecerea buclelor de fir pentru a crea articole de îmbrăcăminte ori alte textilii ornamentale.
• antrelac — O tehnică specială de tricotat manual sau textil care creează o textură geometrică cu aspect de împletitură de coș, formată din pătrate sau dreptunghiuri interconectate, orientate în direcții opuse. Acest tip de model structural oferă materialului finit o elasticitate deosebită, o densitate sporită și un efect vizual tridimensional complex, fiind utilizat frecvent pentru pături, pulovere sau fulare multicolore.
• apologetism — Atitudine sau tendință excesivă de a lăuda, de a apăra și de a justifica cu orice preț o anumită doctrină, sistem politic, lider sau instituție, ignorând în mod conștient erorile sau defectele acesteia; pasiune apologetică dusă la extrem. În critica ideologică modernă, termenul are o conotație peiorativă, desemnând absența spiritului critic obiectiv în favoarea propagandei partizane.
• apologism — Atitudine critică sau doctrină informală marcată prin utilizarea excesivă și programmatică a apologiilor în discursul public; tendința structurală de a reduce analiza obiectivă la o serie de justificări subiective sau elogiari partizane ale unui sistem. În hermeneutica textului, conceptul descrie un viciu metodologic în care cercetătorul își transformă expunerea științifică într-o pledoarie oarbă.
• apologizare — Acțiunea de a apologiza și rezultatul ei; procesul de elaborare a unui discurs ori a unui text de tip apologie prin care se laudă, se justifică și se apără în mod sistematic o cauză, un sistem ori o persoană. Reprezintă transformarea unei analize sau expuneri într-o pledoarie părtinitoare, dominată de intenții laudative în detrimentul analizei critice.
• arnici — Fir de bumbac tors, răsucit și mercerizat, vopsit de obicei în culori vii și rezistente (precum roșu intens, negru sau albastru), utilizat în mod tradițional în gospodăriile rurale pentru brodarea costumelor populare, a iilor, a ștergarelor și a altor țesături ornamentale de casă. În sens colectiv sau învechit, termenul se referă la totalitatea acestor fire destinate lucrului de mână, recunoscute pentru faptul că nu își pierdeau intensitatea culorii în timpul spălării repetate.
• artizanat — Îndeletnicire a artizanului, meseria de meșteșugar; totalitatea obiectelor utilitare sau decorative realizate manual, specifice artei populare și tradițiilor unei regiuni. În sens comercial, termenul definește sectorul economic axat pe suveniruri, țesături, ceramică și sculpturi tradiționale destinate promovării patrimoniului cultural.
• artizanie — Formă regională sau arhaică rară utilizată în trecut pentru a desemna profesia, atelierul sau activitatea de producție manuală a unui artizan ori meșteșugar; artizanat. În structura comunităților economice tradiționale, termenul evoca totalitatea tehnicilor de manufactură transmise familial pentru realizarea obiectelor casnice de utilitate restrânsă.
• baga — Substanță cornoasă, dură, translucidă și frumos colorată în nuanțe de galben și maro, obținută din carapacea unor specii de broaște țestoase marine (în special Eretmochelys imbricata). Datorită plasticității sale la cald și a aspectului estetic deosebit, a fost utilizată din antichitate în artele decorative pentru confecționarea pieptenilor, ramelor de ochelari, cutiilor de lux sau pentru incrustarea pieselor de mobilier rafinat.