#astar
- Astarte —
- astereală — Ansamblu de scânduri așezate strâns și fixate pe căpriorii unui acoperiș, având rolul de a forma o suprafață continuă, rigidă și suportivă pentru montarea ulterioară a învelitorii protectoare (țiglă, tablă, șindrilă) și a straturilor de izolație.
- autorecepare — Proces biologic sau tehnic autonom prin care un arbore tăiat sau o plantă lemnoasă își reactivează țesuturile meristematice de la baza tulpinii ori din zona coletului, generând lăstari noi și viguroși dintr-un ciot rămas în sol. Acest fenomen structural de regenerare vegetativă vegetativă permite refacerea rapidă a biomasei forestiere fără necesitatea replantării artificiale, fiind un mecanism endogen de supraviețuire și adaptare a speciilor foioase în urma unor tăieri radicale sau incendii.
- auxoblast — Lăstar sau ramură tânăra a unei plante (în special la gimnosperme sau arbori foioși) caracterizată printr-o creștere rapidă, viguroasă și nelimitată în lungime, având internoduri lungi și frunze normal dezvoltate; ramură lungă (spre deosebire de br those vegetale scurte sau microblaste).
- baistruc — Un copil născut în afara căsătoriei; bastard. În graiurile vechi, în special din estul și nord-estul țării, termenul era utilizat ca o ocară dură la adresa unui copil nelegitim. Într-un sens regional secundar, cuvântul denotă o sperietoare de ciori așezată pe ogoare, iar în limbajul familiar dobrogean modern poate descrie, prin extindere, un copil extrem de neastâmpărat, agitat sau dificil de controlat.
- baistrucă — O fată sau o femeie născută în afara căsătoriei; bastardă. Reprezintă forma feminină a arhaismului 'baistruc', utilizată istoric ca ocară socială. În uzul colocvial modern, termenul a dezvoltat o conotație puternic peiorativă și de mahala, fiind folosit ca insultă vulgară la adresa unei femei considerate ipocrite, agresive, prefăcute sau mahalagioace.
- baistruși — Formă de plural a arhaismului peiorativ 'baistruc' (copil născut în afara căsătoriei, bastard), utilizată regional sau în variante dialectale vechi din estul țării. Termenul se folosea istoric în comunitățile rurale ca ocară colectivă sau pentru a desemna un grup de copii nelegitimi ori, în sens larg, tineri extrem de neastâmpărați, gălăgioși și greu de controlat.