#avanta

• afixoid — Morfem de compunere (prefixoid sau sufixoid) de origine străină, care s-a specializat în procesul de formare a cuvintelor, având un comportament intermediar între un cuvânt autonom și un afix derivațional pur. Afixoidul păstrează o valoare semantică de bază destul de clară, fiind utilizat intens în terminologia științifică modernă pentru a construi neologisme (de exemplu, macro-, micro-, -log, -graf).
• atu — Carte de joc din suita desemnată să aibă o valoare superioară celorlalte suite pe durata unei partide, capabilă să le taie; (la sens figurat) avantaj major, argument hotărâtor, calitate deosebită sau resursă strategică pe care o persoană ori o organizație o deține și o folosește structural pentru a obține succesul sau o poziție de superioritate într-o competiție, negociere ori confruntare.
• avânta — A lua un elan puternic, o pornire rapidă sau o viteză mare pentru a efectua o săritură ori o mișcare impetuoasă; în sens reflexiv și figurat, a se dedica cu entuziasm, pasiune și curaj unei activități, unei acțiuni dificile sau unui ideal spiritual, ignorând riscurile. Folosit tranzitiv, înseamnă a propulsa, a arunca cu forță sau a impulsiona un obiect ori o persoană înainte.
• avantagia — A acorda unui subiect un avantaj, o poziție favorabilă, un profit sau un privilegiu în raport cu alții; a pune într-o situație superioară ori a favoriza în mod direct sau indirect. În sens estetic sau vestimentar, descrie acțiunea unei culori, croieli ori lumini de a pune în valoare calitățile fizice ale unei persoane, făcând-o să arate cât mai bine.
• avantagiare — Acțiunea de a avantagia și rezultatul ei; procesul prin care se acordă un tratament preferențial, un profit, o înlesnire sau o poziție de superioritate unei persoane ori unui grup. În contexte administrative sau juridice, termenul descrie actul formal ori informal de favorizare, adesea analizat din perspectiva echității sociale.
• avantagiat — Care se află într-o situație favorabilă, care beneficiază de un avantaj, de un privilegiu sau de o poziție superioară în raport cu alții. În sens social sau economic, descrie o persoană, o comunitate sau o entitate care dispune de resurse, oportunități ori facilități suplimentare, beneficiind de condiții de start superioare mediei.
• avantagiu — Formă arhaică, etimologică sau regională pentru cuvântul 'avantaj'; reprezintă un folos, un profit, un câștig, o înlesnire sau o situație favorabilă de care dispune cineva în raport cu alții. Deși utilizată în textele juridice și literare din secolul al XIX-lea, forma a fost complet înlocuită în limba română contemporană de varianta modernă 'avantaj'.
• avantaj — Poziție favorabilă, folos, profit, câștig sau utilitate pe care o obține ori o deține cineva într-o acțiune, competiție, afacere sau relație socială; superioritate sau avans pe care un context strategic sau o calitate nativă le oferă în raport cu ceilalți. În sport, reprezintă o situație în care jocul nu este oprit de arbitru după o abatere, deoarece echipa faultată păstrează posesia mingii și poate continua atacul.
• avantaja — A acorda unui subiect un avantaj, o poziție favorabilă, un profit sau un privilegiu în raport cu alții; a pune într-o situație superioară ori a favoriza în mod direct sau indirect. În sens estetic sau vestimentar, descrie acțiunea unei culori, croieli ori lumini de a pune în valoare calitățile fizice ale unei persoane, făcând-o să arate cât mai bine.
• avantajant — Care prezintă o persoană sau un obiect într-o lumină extrem de favorabilă, punându-i în evidență calitățile estetice, structurale ori morale și mascând micile defecte. Este utilizat frecvent în designul vestimentar, fotografie, arte vizuale sau discursuri publice pentru a descrie un element propice care aduce un plus de atractivitate sau valoare imaginii de ansamblu.
• avantajare — Acțiunea de a avantaja și rezultatul ei; procesul prin care se acordă un tratament preferențial, un profit, o înlesnire sau o poziție de superioritate unei persoane ori unui grup. În contexte administrative sau juridice, termenul descrie actul formal ori informal de favorizare, adesea analizat din perspectiva echității sociale.
• avantajat — Care se află într-o situație favorabilă, care beneficiază de un avantaj, de un privilegiu sau de o poziție superioară în raport cu alții. În sens social sau economic, descrie o persoană, o comunitate sau o entitate care dispune de resurse, oportunități ori facilități suplimentare, beneficiind de condiții de start superioare mediei.
• avantajos — Care aduce un avantaj, un profit material, un beneficiu, un câștig sau un folos substanțial; profitabil, util, convenabil sau rentabil. Referitor la prețuri, oferte sau contracte, desemnează o opțiune extrem de favorabilă cumpărătorului ori partenerului, oferind un raport excelent între costuri și beneficii.
• avântare — Acțiunea de a se avânta și rezultatul ei; actul fizic prin care un corp capătă elan, propulsie sau viteză de lansare; în plan abstract sau spiritual, reprezintă avântul, pornirea entuziastă sau impulsul lăuntric de implicare totală într-o activitate creatoare ori idealistă. Spre deosebire de termenul 'avânt', forma în '-re' accentuează procesul dinamic, desfășurarea acțiunii în sine.
• avântat — Care se mișcă cu o viteză mare, având un elan puternic sau o propulsie impetuoasă; în sens figurat, descrie o persoană plină de entuziasm, curaj, îndrăzneală sau înfocare, care acționează fără ezitare pentru un ideal. De asemenea, se aplică unor idei, discursuri sau acțiuni caracterizate prin dinamism, pasiune intensă sau o dezvoltare rapidă și viguroasă.
• avântător — Care dă avânt, care impulsionează, propulsează sau stimulează puternic o mișcare, o acțiune sau un proces; factor declanșator sau dispozitiv mecanic utilizat pentru a imprima elan ori viteză de lansare unui corp. În sens figurat, se referă la o persoană sau o idee cu rol de catalizator, care insuflă entuziasm și determinare unui grup de oameni.
• avînta — Grafie arhaică sau conform normelor anterioare anului 1993 pentru verbul 'avânta'; a se mișca rapid, cu putere și impetuozitate înainte sau în sus, acumulând elan; (reflexiv) a se lansa cu entuziasm, pasiune și curaj într-o acțiune complexă, într-o luptă, într-o discuție sau într-un proiect de amploare.