#conformism

• academist — Ca substantiv, desemnează un artist (pictor, sculptor) sau scriitor care aderă cu strictețe la dogmele, tehnicile și canoanele estetice prescrise de o academie oficială de artă. Ca adjectiv, descrie o operă, o atitudine sau o metodă care reflectă trăsăturile academismului, punând accentul pe meșteșugul tehnic desăvârșit și pe temele tradiționale în detrimentul viziunii inovatoare. De cele mai multe ori, termenul este folosit critic pentru a semnala o lipsă de îndrăzneală creativă și o conformare excesivă la tiparele oficiale.
• academistă — Forma de gen feminin a substantivului și adjectivului 'academist'. Ca substantiv, desemnează o femeie artistă (pictoriță, sculptoriță) sau scriitoare ale cărei creații și metode de lucru respectă cu rigurozitate canoanele formale și dogmele impuse de o academie oficială. Ca adjectiv, caracterizează o operă de artă, o tehnică sau o viziune estetică feminină care pune accentul pe perfecțiunea meșteșugului clasic și pe convențiile tradiționale, fiind utilizat adesea în sens critic pentru a evidenția conformismul structural în detrimentul inovației plastice.
• academizant — Un atribut rar și specializat ce descrie o operă, o atitudine, o metodă de creație sau un discurs care manifestă o tendință pronunțată spre academism; un stil care tinde să imite, să preia ori să se conformeze riguros și adesea artificial normelor, canoanelor și tiparelor formale impuse de o instituție oficială. Spre deosebire de termenul 'academic', care denotă o apartenență legitimă, 'academizant' ascunde o nuanță critică sau peiorativă, sugerând o înclinație spre pedanterie, conformism ostentativ și o căutare excesivă a perfecțiunii tehnice în detrimentul suflului vital sau al originalității artistice.
• anarh — Concept filozofic dezvoltat în teoria politică modernă (redefinit în special de gânditorul Ernst Jünger) care desemnează o persoană suverană din punct de vedere spiritual și moral, care refuză în mod conștient autoritatea statului și ierarhiile sociale, dar care, spre deosebire de anarhist, nu luptă activ pentru distrugerea lor, ci alege să trăiască independent în interiorul propriilor reguli interioare, păstrându-și neatinsă libertatea individuală absolută.
• anticonformism — Atitudine, conduită sau curent de gândire caracterizat prin refuzul deliberat de a se supune normelor, prejudecăților, obiceiurilor sau convențiilor sociale stabilite de majoritate; independență spirituală manifestată prin originalitate și opoziție față de spiritul de turmă. În sociologie și artă, reprezintă o formă de exprimare a individualității care contestă tradițiile rigide ori regulile academice.
• antifilistinism — Atitudine intelectuală, curent de opinie sau poziție estetică manifestată prin respingerea radicală a filistinismului (spiritul burghez îngust, conformismul cultural, meschinăria, lipsa de deschidere spirituală și atașamentul ignorant față de valorile pur materiale). Reprezintă revolta artiștilor, scriitorilor și filozofilor împotriva gusturilor vulgare și a ipocriziei sociale a unei majorități dominate de prejudecăți, promovând în schimb nonconformismul creativ și arta autentică.
• antitradiționalist — Care se opune tradiționalismului, conservatorismului sau obiceiurilor și normelor culturale moștenite din trecut; persoană care respinge canoanele clasice, dogmele sociale și structurile arhaice, militând pentru modernitate, inovație radicală, progresism și emancipare artistică ori socială.
• antivedetă — Personaj, artist, actor sau persoană publică ce respinge în mod deliberat comportamentele artificiale, clișeele de imagine și stilul de viață strălucitor asociat celebrităților tradiționale (vedetelor); figură neconvențională care își păstrează simplitatea, autenticitatea și discreția în ciuda succesului masiv, promovând un model comportamental opus cultului personalității din mass-media modernă.
• antivedetism — Curent atitudinal, poziție estetică sau manifestare culturală bazată pe respingerea sistematică a cultului celebrității, a canoanelor showbizului și a stilului de viață artificial promovat de vedetele tradiționale. Acest fenomen se traduce prin valorizarea autenticității, a discreției și a modestiei în viața publică a artiștilor, fiind considerat o reacție critică împotriva superficialității mass-mediei contemporane.
• aprobativitate — Însușirea, calitatea sau tendința psihologică ori comportamentală de a fi aprobativ; predispoziția constantă a unui individ de a arăta încuviințare, acord sau validare pozitivă față de stimulii externi, opiniile ori conduitele celor din jur, fiind adesea asociată cu o nevoie ridicată de conformism social sau acceptare.
• avangardism — Termen generic care desemnează totalitatea mișcărilor artistice, literare și sociale radicale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea (cum ar fi dadaismul, suprarealismul, futurismul, constructivismul). Avangardismul se caracterizează prin spiritul de revoltă antiacademic, negarea absolută a tradiției, utilizarea experimentului formal excentric și dorința de a fuziona arta cu viața cotidiană prin gesturi adesea provocatoare.
• avangardist — Artist, scriitor, teoretician sau activist care aparține avangardei ori care susține și aplică principiile radicale, experimentale și nonconformiste ale acesteia. Ca adjectiv, termenul descrie o operă de artă, o idee, o tehnică sau o atitudine care sparge tiparele tradiționale, fiind caracterizată prin noutate absolută, îndrăzneală formală, spirit rebel și refuzul normelor academice clasice.
• avangardistă — Forma de feminin pentru avangardist; femeie (scriitoare, pictoriță, regizoare) care aparține mișcărilor de avangardă sau care creează folosind tehnici experimentale și neconvenționale. Ca adjectiv, se acordă cu substantive la genul feminin, descriind o operă, o revistă, o teorie ori o piesă de teatru inovatoare, profund ancorată în spiritul de revoltă antiacademic.