#flora

• aubletia — Denumire științifică istorică sau sinonim taxonomic atribuit unui gen de plante exotice, denumit în onoarea botanistului și exploratorului francez Jean Baptiste Christophore Fusée Aublet. În literatura botanică veche, termenul descrie arbuști sau specii din flora tropicală a Americii de Sud, fiind utilizat în prezent în studiile de istorie a taxonomiei și nomenclaturii plantelor pentru stabilirea priorității denumirilor oficiale.
• Aubrieta columnae — Specie montană de plantă perenă aparținând genului Aubrieta, nativă în Peninsula Italică și în anumite zone din Peninsula Balcanică, caracterizată prin peri stelați deși pe frunze și flori de dimensiuni reduse, palide; Băluța lui Columna. Această specie este adesea studiată în fitogeografie și biogeografie pentru adaptările sale specifice la solurile calcaroase și substratele stâncoase alpine uscate.
• Aucuba himalaica — Specie de arbust sau arbore mic sempervirescent aparținând genului Aucuba, nativă în regiunile muntoase din Himalaya, sudul Chinei și nordul Myanmarului, caracterizată prin frunze lanceolate sau eliptice lungi, adesea cu margini dințate fin, și inflorescențe dense, tomentoase; Aucuba de Himalaya. Crește de obicei în pădurile umede de foioase și mixte la altitudini cuprinse între 800 și 2500 de metri, fiind recunoscută pentru adaptarea sa la climate montane mai răcoroase.
• avrămască — Plantă erbacee medicinală, toxică, din familia Scrophulariaceae (Gratiola officinalis), care crește spontaneous prin locuri umede, mlaștini, lunci și pășuni inundabile. Caracterizată prin tulpini erecte, frunze lanceolate și flori albe-gălbui sau palide, planta conține glicozide puternice (gratiolină) și a fost utilizată istoric în medicina populară empirică ca purgativ drastic, emetic sau diuretic, manipularea ei necesitând precauții extreme din cauza riscului major de otrăvire celulară; veninuță.