#flora

• Asteriscus — Gen de plante erbacee sau suffruticoase din familia Asteraceae, răspândite în special în regiunile deșertice, mediteraneene și macroneziene; caracterizate prin capitule florale mari, de un galben-auriu aprins, înconjurate de un verticil rigid de bractee foliare verzi, rezistente la condiții severe de secetă și salinitate.
• Astilbe rivularis — Denumirea științifică a astilbei de râu, o plantă erbacee perenă masivă din familia Saxifragaceae, nativă din regiunile muntoase umede ale Himalayei, Chinei și Indiei; se remarcă prin dimensiunile sale impunătoare (tulpini de 1,5 - 2,5 metri), frunze mari, compuse, cu perișori bruni-gălbui pe pețiol și panicule lungi, pendule sau arcuite, cu flori de culoare galben-verzuie, crem sau albe.
• Astragalus angustifolius — O specie specifică de plantă perenă din genul Astragalus, caracterizată structural prin frunze înguste, liniare și lăstari spinoși care formează tufe dense, compacte, în formă de pernă. Este o plantă xerofită, adaptată perfect la soluri stâncoase, calcaroase și climate aride, fiind întâlnită nativ în zonele montane înalte din sud-estul Europei și din Asia Mică (inclusiv în unele regiuni balcanice).
• Astragalus australis — O specie de plantă erbacee perenă din genul Astragalus, familia Fabaceae, cunoscută sub numele popular de cosaci alpini sau astragalus de munte, răspândită în regiunile subarctice și alpine înalte ale emisferei nordice (Europa, Asia și America de Nord). Această plantă structurală prezintă tulpini parțial culcate, frunze penate cu foliole eliptice și inflorescențe scurte cu flori albicioase sau albastru-pal, fiind adaptată la solurile calcaroase, pietrișurile montane și pantele erodate din etajul alpin.
• Astragalus glycyphyllus — O specie de plantă erbacee perenă, robustă, din genul Astragalus, familia Fabaceae, cunoscută sub denumirile populare de lemn-dulce-sălbatic sau unghia-găii, nativă în Europa și Asia Mică. Se caracterizează structural prin tulpini lungi, culcate la pământ și ramificate, frunze penate mari cu foliole ovale și inflorescențe axilare cu flori galben-verzui, fiind utilizată tradițional în medicina populară pentru proprietățile sale diuretice, emoliente și hipotensive datorită gustului său dulceag ce amintește de lemnul dulce.
• Astragalus monspessulanus — O specie de plantă erbacee perenă din genul Astragalus, familia Fabaceae, cunoscută sub numele popular de cosaci de Montpellier, nativă în regiunea mediteraneeană și în sudul Europei (inclusiv în zonele xerofite și calcaroase din România). Planta se dezvoltă sub formă de rozetă joasă, fiind lipsită de tulpini aeriene lungi, și prezintă frunze imparipenate, dens mătăsoase, alături de tije florale ridicate ce susțin raceme cu flori purpurii, roz sau violet-strălucitor, adaptate perfect la pajiștile uscate, stâncării și dealurile însorite.
• Astrantia major — O specie de plantă erbacee perenă din familia Apiaceae, nativă în regiunile montane din Europa Centrală și de Est, inclusiv în pajiștile și poienile din Carpați. Se remarcă structural prin frunze palmat-lobate și inflorescențe deosebite în formă de umbrelă simplă, compactă, înconjurate de bractee involucrale lungi, membranoase și adesea colorate în roz, alb sau purpuriu, care îi conferă aspectul unei stele geometrice radiante.
• Astrantia minor — O specie de plantă erbacee perenă, de dimensiuni mai mici, aparținând genului Astrantia din familia Apiaceae, nativă în regiunile montane înalte din sud-vestul și centrul Europei (în special în Alpi și Pirinei). Se caracterizează structural prin frunze adânc divizate în 7-9 lobi înguști și umbrele florale delicate, de mici dimensiuni, înconjurate de bractee involucrale albe sau verzui, fiind adaptată la solurile silicioase și grohotișurile umbroase.
• Astrophytum — Gen de plante suculente din familia Cactaceae, originar din regiunile aride și semideșertice ale Mexicului și sudului Statelor Unite (Texas). Acești cactuși sunt caracterizați prin tulpini globuloase sau cilindrice, adesea lipsite de spini în stare adultă, decorate cu coaste proeminente și puncte albe microscopice formate din perișori aspre (trichomi), având un aspect general stelat care amintește de o stea sau un astru marin.
• Astrophytum asterias — Specie endemică de plante suculente din genul Astrophytum (familia Cactaceae), de dimensiuni mici, cu tulpină globuloasă, turtită și complet lipsită de spini, divizată de regulă în fix 8 coaste plane și regulate. Suprafața sa verzui-cenușie este decorată cu numeroși trichomi (pete albe microscopice din perișori), având în centru areole mari, lânoase, din care apar flori galbene cu centrul roșu-portocaliu; este o specie protejată, aflată în pericol de dispariție în mediul său nativ din Mexic și Texas.
• Astrophytum capricorne — Specie de plante xerofite din genul Astrophytum (familia Cactaceae), originară din regiunile semideșertice ale Mexicului (deșertul Chihuahuan), caracterizată printr-o tulpină sferică ce devine cilindrică la maturitate, divizată în 7-8 coaste ascuțite. Specia se distinge prin spinii săi lungi, flexibili, aplatizați și răsuciți, care amintesc de coarnele unei capre (sau ale capricornului), și prin florile sale mari, galbene, cu un centru purpuriu sau roșu intens.
• Astrophytum myriostigma — Specie de cactuși suculenți din genul Astrophytum (familia Cactaceae), originară din zonele muntoase și aride ale Mexicului central și nordic. Planta are o tulpină globuloasă, complet lipsită de spini, divizată de obicei în 5 coaste proeminente, ceea ce îi conferă un aspect stelat tridimensional; întreaga sa epidermă este acoperită dens de mii de trichomi (pete albe microscopice), dându-i o nuanță caracteristică alb-argintie, iar florile sale mari sunt galbene pur, fără centru roșu.
• Astrophytum ornatum — Cea mai mare și mai viguroasă specie de cactuși din genul Astrophytum (familia Cactaceae), endemică în canioanele și pantele calcaroase din Mexicul central (statele Querétaro și Hidalgo). Planta are o tulpină sferică în tinerețe care devine columnară la maturitate, putând atinge peste un metru înălțime; prezintă 8 coaste spiralate subtil, este înarmată cu spini lungi, rigizi și gălbui, iar epiderma sa este decorată cu benzi ornamentale curbate de trichomi albi, având flori mari galbene.
• asyneuma — Gen de plante erbacee perene din familia Campanulaceae, originar din regiunile temperate ale Europei și Asiei. Aceste specii se caracterizează prin tulpini erecte, inflorescențe alungite sub formă de spic sau racem și corole adânc divizate în cinci lobi înguști, aproape filiformi, având un aspect stelat distinctiv.
• Asystasia gangetica — Specie de plantă erbacee perenă, agățătoare sau târâtoare, din familia Acanthaceae, originară din Asia tropicală și Africa, dar larg naturalizată în alte regiuni calde ale lumii. Este recunoscută prin ritmul rapid de creștere, frunzele ovale opuse și florile atractive în formă de pâlnie, ale căror culori variază de la alb și galben deschis până la nuanțe pale de violet, fiind utilizată ca plantă ornamentală sau medicinală, dar considerată buruiană invazivă în anumite ecosisteme insulare.
• Asystasia scandens — Specie de plantă agățătoare din genul Asystasia, familia Acanthaceae, originară în special din zonele împădurite și regiunile tropicale ale Africii de Vest. Se distinge prin lăstarii săi lungi și flexibili care se sprijină pe vegetația înconjurătoare pentru a ajunge la lumină, având frunze lucioase și inflorescențe terminale compacte cu flori tubulare, adesea albe sau crem, adaptate pentru polenizarea de către insectele mari din coronamentul pădurilor.
• Athamanta cretensis — Numele științific al unei specii de plante erbacee perene din genul Athamanta (familia Apiaceae), cunoscută popular sub numele de mărarul-cerbului de Creta. Este o plantă specifică regiunilor montane calcaroase și pantele stâncoase din Europa de Sud (în special insula Creta și regiunea mediteraneană), caracterizată prin frunze fin divizate, tulpini păroase și inflorescențe sub formă de umbele albe, fiind studiată pentru conținutul său bogat în uleiuri esențiale aromatice.
• Athyrium alpestre — O specie specifică de ferigă din genul Athyrium (sinonim cu Athyrium distentifolium), cunoscută popular sub numele de feriga alpină sau feriga de munte. Această plantă crește la altitudini mari, în zone stâncoase, grohotișuri umede, păduri subalpine și liziere, fiind adaptată la condiții climatice aspre și caracterizată prin sori mici, rotunzi, adesea lipsiți complet de induzie.
• Athyrium filix-femina — O specie reprezentativă de ferigă din genul Athyrium, cunoscută popular sub numele de feriga-femeie. Este o plantă perenă comună în pădurile umbroase și umede din emisfera nordică, recunoscută prin frunzele sale mari, extrem de elegante, fin divizate și sori alungiți sau în formă de semilună, protejați de o induzie caracteristică, ce seamănă cu o potcoavă.
• attalea — Gen de palmieri tropicali originari din regiunile calde ale Americii Centrale și de Sud, aparținând familiei Arecaceae, cunoscuți pentru dimensiunile lor impresionante și trunchiul robust. Aceste plante prezintă o structură adaptativă deosebită, având frunze penate gigantice și fructe de tip nucă din care se extrag uleiuri vegetale industriale de înaltă calitate sau fibre rezistente utilizate în manufactură.