#inaltime

• acrofobie — Teamă patologică, irațională și persistentă de înălțimi sau de locuri înalte, manifestată prin anxietate severă, atacuri de panică, vertij și transpirații profuze. În contextul psihologiei clinice, această fobie structurală determină individul să evite cu îndârjire balcoanele, podurile, clădirile înalte sau traseele montane, afectându-i sever mobilitatea urbană și calitatea vieții cotidiene.
• aeroacrofobie — Tulburare anxioasă specifică, manifestată prin frică patologică, extremă și irațională de spațiile deschise situate la mare înălțime, combinată adesea cu teama de zbor sau de prăbușire. Această fobie compusă îmbină elemente de acrofobie (teama de înălțime) și aerofobie (teama de aer/zbor), generând atacuri de panică intense și comportamente severe de evitare.
• almicantara — Cerc mic de pe sfera cerească situat în plan paralel cu orizontul, trecând prin toate punctele care au aceeași înălțime unghiulară deasupra acestuia; linie imaginară utilizată în astronomia de poziție și navigația astronomică clasică pentru a măsura și compara coordonatele verticale ale corpurilor cerești.
• almicantarat — Cercuri mici paralele cu orizontul de pe sfera cerească, folosite pentru măsurarea și determinarea înălțimii egale a corpurilor cerești deasupra liniei orizontului. Acest concept geometric și astronomic este fundamental în navigația clasică, permițând localizarea precisă a poziției unui observator prin intermediul determinării intersecțiilor de coordonate unghiulare ale astrelor.
• almucantarat — Variantă terminologică pentru almicantara, desemnând un cerc mic de pe sfera cerească paralel cu orizontul, pe care toate punctele au aceeași înălțime; termenul se folosește și pentru a numi un instrument astronomic special (lunetă meridiană modificată) conceput pentru a măsura timpul și coordonatele stelelor când acestea trec prin același paralel de înălțime.
• altazimut — Instrument astronomic sau montură mecanică utilizată pentru determinarea poziției corpurilor cerești ori pentru ghidarea telescoapelor și a camerelor de luat vederi, caracterizat prin rotația structurală în jurul a două axe perpendiculare: o axă orizontală (pentru măsurarea înălțimii sau a altitudinii deasupra orizontului) și o axă verticală (pentru măsurarea azimutului).
• altitudine — Înălțimea verticală a unui punct, a unui relief sau a unui obiect (cum ar fi o aeronavă) măsurată în raport cu un nivel de referință determinat, care cel mai frecvent este nivelul mediu al mării (altitudine absolută) sau suprafața terestră imediat de dedesubt (altitudine relativă).
• amețitor — Care provoacă amețeală sau vertij din cauza înălțimii, a vitezei sau a mișcării de rotație; care tulbură profund simțurile sau mintea. În sens figurat sau hiperbolic, descrie ceva uluitor, fascinant, grandios sau copleșitor, care impresionează puternic prin amploare, intensitate, număr ori frumusețe neobișnuită.
• autoscară — Autovehicul special din dotarea unităților de pompieri, echipat cu o scară telescopică lungă, extensibilă și pivotantă acționată hidraulic sau mecanic. Acest utilaj de intervenție de mare tonaj este utilizat pentru salvarea persoanelor blocate la etajele superioare ale clădirilor în flăcări, pentru stingerea incendiilor de la înălțime sau pentru accesul facil în zone structurale greu accesibile.
• autoturn — Utilaj tehnologic complex autosasiat sau vehicul specializat echipat cu o nacelă, o platformă hidraulică elevatoare ori o macara cu structură telescopică verticală, utilizat pentru efectuarea lucrărilor la înălțime (reparații rețele electrice, toaletare arbori, montat panouri publicitare). Dispozitivul combină mobilitatea rapidă a unui camion cu stabilitatea structurală a unei turn de lucru mecanizat.