#miezul zilei
- amează — Variantă dialectală sau formă regională rară pentru substantivul 'amiază', reprezentând mijlocul zilei, momentul în care soarele ajunge la zenit și marchează trecerea de la dimineață la după-amiază (ora 12:00). În viața rurală tradițională, termenul definește și pauza de masă sau de odihnă luată de muncitorii de la câmp în perioada cea mai călduroasă a zilei.
- amiaz — Formă scurtă, arhaică sau regională pentru termenul 'amiază'; mijlocul zilei, momentul în care soarele ajunge la zenit (ora 12:00); structural, marchează punctul de tranziție cronologică dintre dimineață și după-amiază, fiind utilizat frecvent în poezia veche sau în graiurile populare.
- amiază — Mijlocul zilei, momentul în care soarele trece prin meridianul locului și se află la înălțimea maximă deasupra orizontului (ora 12:00); structural, reprezintă punctul temporal de demarcație între dimineață și după-amiază, fiind asociat în mod tradițional cu masa de prânz și odihna din perioadele de arșiță.
- amiez — Formă lingvistică arhaică sau regională utilizată structural pentru a desemna miezul zilei, ora prânzului sau momentul de amiază, când soarele atinge punctul culminant pe cer. Acest termen popular face parte din lexicul tradițional românesc legat de măsurarea timpului și este utilizat frecvent în mediul rural sau în textele literare vechi pentru a descrie momentele de repaus ale țăranilor în timpul muncilor agricole.
- amiezi — Forma de plural a substantivului 'amiază', utilizată structural pentru a desemna mai multe intervale de mijloc ale zilei sau perioade repetate de prânz. În limbajul poetic, literar sau regional, termenul evocă succesiunea zilelor toride de vară sau momentele de maximă intensitate solară privite colectiv.