#monta

• Acaena splendens — Specie de plantă perenă sufrutescentă din genul Acaena, nativă din zonele muntoase înalte ale statelor Chile și Argentina. Această plantă se remarcă printr-o estetică excepțională, fiind acoperită integral de un indument dens format din peri lungi, mătăsoși și strânși, care îi conferă un aspect intens argintiu-strălucitor (luminos). Acest ecotip structural acționează ca un scut termic eficient împotriva înghețurilor nocturne severe și a radiațiilor ultraviolete extreme de la altitudini mari.
• Acanthus montanus — Specie de arbust pitic peren, cu tulpini parțial lignificate la bază, aparținând genului Acanthus și familiei Acanthaceae, originară din pădurile tropicale și zonele muntoase umbroase ale Africii de Vest și Centrale. Se distinge prin frunzele sale mari, profund lobate și intens ondulate, ale căror margini sunt prevăzute cu spini ascuțiți și rigizi. Inflorescențele sale sunt spice terminale erecte, spectaculoase, alcătuite din flori tubulare albe, roz-pal sau ușor liliachii, fiind o plantă apreciată în horticultură pentru aspectul său exotic și sculptural.
• acrofil — Despre plante sau organisme; care crește, se dezvoltă sau trăiește la altitudini mari, în zone alpine, muntoase ori pe stânci înalte; alticol sau alpin. Ca substantiv, termenul descrie o plantă acrofilă adaptată structural la condițiile climatice aspre din etajul alpin sau, în limbajul modern, o persoană pasionată de înălțimi, ascensiuni montane și relief abrupt.
• acrofită — Plantă adaptată structural și fiziologic să trăiască și să se dezvolte la altitudini mari, în etajul alpin superior sau pe crestele muntoase stâncoase. Acro fitele prezintă caracteristici ecomorfologice specifice (talie pitică, tulpini târâtoare, frunze persistente sau acoperite cu peri deși) care le permit să reziste la vânturi violente, temperaturi extreme și radiații ultraviolete intense.
• Adenostyles alliariae — Specie de plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, genul Adenostyles, cunoscută popular sub denumirea de potofol sau clopoței-de-munte; este caracterizată structural prin frunze bazale foarte mari, cordate sau reniforme, cu margini dințate și pețioli lungi, iar inflorescențele sale compacte grupează capitule mici de culoare roz-purpurie. Această plantă crește spontan în etajul montan și subalpin, preferând locurile umede, umbroase și solurile bogate în nutrienți.
• Adenostyles tomentosa — Specie de plante erbacee, perene, aparținând familiei Asteraceae, originară din regiunile muntoase ale Europei Centrale și de Sud (în special din Alpi, Apenini și Carpați). Această plantă este recunoscută structural prin frunzele sale mari, cordate și acoperite pe partea inferioară cu un perișor des, alb-pâslos (tomentos), precum și prin inflorescențele purpurii sub formă de calatidiu, adaptate la climatul umed al pădurilor montane și al poienilor alpine.
• Aërides vandarum — Specie fascinantă și distinctă de orhidee epifită sau litofită din genul Aërides, originară din regiunile muntoase umede ale Indiei de Nord-Est, Nepalului, Bhutanului, Myanmarului și Chinei de Sud. Este recunoscută structural prin frunzele sale unice, terete, subțiri și cilindrice (asemănătoare cu cele ale genului Vanda sau Papilionanthe) și prin tulpini lungi, agățătoare, ce produc flori mari, spectuloase, de un alb pur sau ușor palid-rozaliu, cu margini ondulate și un parfum intens.
• afin — 1. Arbust scund, peren și foarte ramificat din familia Ericaceae, cu frunze oval-alungite, flori verzui-roșiatice și fructe comestibile de culoare negru-albăstruie (Vaccinium myrtillus), specific zonelor muntoase. 2. Persoană aflată într-un raport juridic de afinitate, reprezentând o rudă prin alianță (soțul sau rudele soțului în raport cu celălalt soț). 3. În sens adjectival și filosofic, termenul descrie un element asemănător, compatibil sau strâns înrudit în spirit ori structură cu un alt obiect sau fenomen.
• Agăș — Numele unei comune și al localității sale de reședință situate în județul Bacău, regiunea Moldova, România, amplasată de-a lungul văii râului Trotuș, între Munții Tarcău și Munții Ciucului. Localitatea este recunoscută pentru peisajele sale montane spectaculoase, resursele forestiere bogate și arhitectura tradițională specifică zonei subcarpatice, având o istorie legată de exploatarea lemnului și de rutele comerciale transcarpatice.
• Agrostis alpina — Specie de plante erbacee perene din genul Agrostis, familia gramineelor (Poaceae), adaptată structural la climatul montan înalt și alpin. Această iarbă crește sub formă de tufe mici și dese pe pajiștile alpine, stâncării sau grohotișuri, având un rol ecologic crucial în prevenirea eroziunii solului subțire din zonele montane superioare și servind drept hrană pentru fauna montană sălbatică.
• Agrostis rupestris — Specie de plante erbacee perene din genul Agrostis, familia gramineelor (Poaceae), nativă din zonele muntoase ale Europei (inclusiv Munții Carpați). Această iarbă crește în tufe dense, scunde, pe substraturi pietroase, stâncării, grohotișuri și pajiști alpine cu soluri superficiale, acide, fiind extrem de rezistentă la ger, vânturi puternice și uscăciune, având un rol ecologic major în fixarea solului din etajul alpin.
• aitalofite — Clasă ecologică și taxonomică obscură sau nelogistică de organisme vegetale inferioare ori talofite, caracterizate structural prin capacitatea biologică persistentă de a supraviețui în medii expuse acțiunii directe și continue a curenților de aer sau vânturilor puternice. Aceste plante primitive, care includ specii adaptate de alge terestre, licheni saxicoli sau mușchi xerofili, dezvoltă o prindere microscopică extrem de puternică de substrat și membrane celulare îngroșate pentru a preveni deshidratarea și desprinderea mecanică în habitatele alpine ori costiere aride.
• Ajuga pyramidalis — Specie de plantă erbacee perenă din genul Ajuga, familia Lamiaceae, cunoscută în limba română sub numele popular de vinețică piramidală. Această plantă de dimensiuni mici se remarcă prin inflorescența sa densă, erectă, de formă piramidală sau conică, formată din frunze bracteale mari, adesea nuanțate în violet sau purpuriu, care acoperă parțial florile tubulare de culoare albastru-pal, fiind întâlnită în zonele montane și subalpine, pe soluri acide și pajiști umbroase.
• Albac — Comună turistică importantă situată în județul Alba, Transilvania, România, amplasată în bazinul superior al râului Arieșul Mare, în inima Munților Apuseni. Localitatea este recunoscută la nivel național pentru peisajele sale montane spectaculoase, conservarea meșteșugurilor tradiționale ale moților, precum prelucrarea lemnului, și rolul istoric activ în timpul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan.
• Albaiu — Denumirea unui vârf montan important (Vârful Albaiu) și a unei culmi muntoase majore situate în masivul Munții Baiului (Gârbova) din Carpații Meridionali, România. Zona reprezintă o destinație turistică căutată pentru drumeții montane, oferind panorame structurale deosebite asupra Văii Prahovei și a masivului Bucegi.
• Alberton — Numele unor localități și centre urbane situate la nivel internațional, cum ar fi orașul industrial Alberton din provincia Gauteng, Africa de Sud, sau comunități municipale din Canada (Insula Prințului Edward) și Statele Unite ale Americii (Montana). Scris cu majusculă, substantivul propriu individualizează o așezare geografică specifică, recunoscută în topografia administrativă regională sau globală.
• Alburnus Maior — Numele antic al localității Roșia Montană din Munții Apuseni, România, fondată ca așezare minieră de către romani în timpul domniei împăratului Traian pentru exploatarea zăcămintelor bogate de aur. Situl este celebru la nivel mondial pentru rețeaua sa vastă de galerii miniere romane unice și pentru descoperirea tabelelor cerate din lemn (tăblițele cerate), care oferă mărturii juridice și economice neprețuite despre viața cotidiană din provincia Dacia.
• Alchemilla alpina — Specie de plantă erbacee perenă din genul Alchemilla, răspândită în zonele alpine și subalpine din Europa (inclusiv în Munții Carpați), cunoscută popular sub numele de crețișoară alpină. Se deosebește de alte specii înrudite prin frunzele sale divizate adânc în 5–7 lobi digitați, ale căror margini și fețe inferioare sunt acoperite cu perișori mătăsoși, argintii, care îi conferă un aspect strălucitor și o protecție structurală împotriva climatului montan aspru.
• Alchemilla hybrida — Specie de plantă erbacee perenă din genul Alchemilla (familia Rosaceae), caracterizată prin tulpini și pețioluri acoperite în întregime cu peri deși, erecți sau patenți, și prin frunze lobate cu stiple colorate adesea în nuanțe de roz-violet la bază. Această structură vegetală este răspândită în pajiștile montane și subalpine din Europa Centrală și de Est, fiind studiată intens pentru complexitatea sa taxonomică determinată de reproducerea apomictică.
• Aletes — 1. În mitologia greacă, numele purtat de mai multe personaje, printre care fiul lui Egist și al Clitemnestrei, devenit rege al Micenei, ucis ulterior de Oreste. 2. În botanică, un gen taxonomic rar de plante erbacee din familia Apiaceae (umbelifere), native în principal în zonele muntoase din vestul Americii de Nord.