#nationalism

• antifranțuzism — Atitudine, curent de opinie sau manifestare ideologică bazată pe respingerea, ostilitatea ori aversiunea structurală față de poporul francez, cultura franceză (francofonie), limba franceză sau influența politică a Franței. În istoria universală și națională, acest fenomen s-a manifestat adesea ca o reacție naționalistă sau conservatoare împotriva modelelor culturale străine ori a dominației geopolitice a Parisului.
• antiimigrație — Care se opune imigrației, intrării sau stabilirii cetățenilor străini pe teritoriul unui stat; politică, ideologie ori doctrină care vizează restricționarea fluxurilor migratorii și protejarea pieței interne a muncii sau a identității culturale. În sens structural, descrie măsuri legislative riguroase, retorici politice naționaliste sau mișcări sociale conservatoare.
• antiimperialism — Doctrină politică, mișcare ideologică sau atitudine internațională îndreptată împotriva imperialismului, a colonialismului și a tendințelor de hegemonie, expansiune ori dominație politică, economică și militară a unui stat puternic asupra altor popoare. În sens structural, promovează suveranitatea națională, autodeterminarea și independența deplină a națiunilor.
• antinaționalism — Doctrină politică, atitudine teoretică sau mișcare ideologică orientată spre combaterea naționalismului, a xenofobiei și a șovinismului; orientare conceptuală care respinge primatul identității etnice sau naționale în favoarea globalismului, a cosmopolitismului ori a integrării supranaționale. În sens structural, promovează cooperarea universală, frontierele deschise și cetățenia globală, criticând miturile suveraniste.
• antipatrioată — Femeie care manifestă o atitudine de ostilitate, dispreț sau respingere față de propria patrie, de valorile naționale ori de interesele legitime ale statului din care face parte. În sens doctrinar sau retoric, termenul descrie o persoană acuzată că acționează structural împotriva comunității naționale sau că subminează identitatea culturală și suveranitatea țării sale.
• antipatriot — Persoană care manifestă o atitudine de ostilitate, dispreț sau respingere sistematică față de propria patrie, de valorile naționale, de tradițiile istorice ori de interesele legitime ale statului din care face parte. În sens doctrinar și retoric, termenul descrie un individ care acționează structural împotriva comunității naționale sau care subminează în mod conștient suveranitatea și identitatea culturală a țării sale.
• antipatriotă — Femeie care manifestă o atitudine de ostilitate, dispreț sau respingere față de propria patrie, de valorile naționale ori de interesele legitime ale statului din care face parte. În sens doctrinar sau retoric, termenul descrie o persoană acuzată că acționează structural împotriva comunității naționale sau că subminează identitatea culturală și suveranitatea țării sale.
• antipatriotic — Care contravine patriotismului, îndatoririlor cetățenești sau intereselor fundamentale ale patriei; manifestare, acțiune sau discurs structural caracterizat prin lipsă de atașament, respect ori loialitate față de țara natală și valorile sale identitare. În sens civic, descrie comportamentele considerate prejudiciabile pentru suveranitatea, demnitatea sau coeziunea unei comunități naționale.
• antipatriotism — Doctrină, atitudine sau curent ideologic caracterizat prin negarea, respingerea ori condamnarea patriotismului și a loialității naționale. Acest fenomen structural consideră naționalismul și atașamentul față de un anumit stat drept surse de conflict, promovând în schimb idei cosmopolite, universaliste sau anti-statale care pun accentul pe comunitatea globală.
• antiromânism — Curent ideologic, doctrină, atitudine sau manifestare sistematică de ostilitate, intoleranță și aversiune față de tot ceea ce este românesc (popor, limbă, cultură, tradiții sau statalitate); românofobie. Acest fenomen sociopolitic se manifestă prin răspândirea de stereotipuri etnice negative, discriminare instituțională a minorităților românești din afara granițelor sau acțiuni propagandistice menite să delegitimeze istoria și valorile naționale.
• Arabi-Pașa — Numele de referință istorică al lui Ahmed Urabi (1839–1911), ofițer naționalist egiptean și figură centrală a revoltei din 1879–1882 împotriva controlului anglo-francez și a khedivului Tevfik Pașa. Personalitatea sa simbolizează primele mișcări anticoloniale din Orientul Mijlociu, acțiunile sale determinând direct bombardarea Alexandriei și instalarea ulterioară a protectoratului britanic de lungă durată asupra Egiptului.
• autohtonism — Curent ideologic, cultural și literar apărut în prima jumătate a secolului al XX-lea, caracterizat prin valorificarea exclusivă sau prioritară a tradițiilor locale, a specificului național și a elementelor etnice ancestrale, în opoziție cu tendințele de modernizare și împrumuturile culturale din Occident. În spațiul cultural românesc, orientarea a subliniat importanța civilizației rurale ca nucleu al spiritualității și autenticității naționale.