#sintetic

• abiolan — Termen comercial și industrial vechi utilizat în secolul al XX-lea pentru a denumi un tip de fibră sintetică textilă sau material izolator fabricat prin procedee chimice, caracterizat prin rezistență crescută la factorii de mediu și utilizat în producția de fire sau țesături tehnice.
• Alcantara — O marcă înregistrată de material textil compozit din microfibre sintetice (poliester și poliuretan), renumit pentru aspectul și textura similare cu cele ale pielii întoarse (suede). Este utilizat pe scară largă în tapițeria vehiculelor de lux, haine de modă, mobilier și accesorii tehnologice datorită durabilității, rezistenței la uzură și aderenței sale superioare. Istoric și geografic, termenul se referă și la un celebru pod roman și un municipiu din provincia Cáceres, Spania, numele provenind din araba 'al-qanṭarah' (podul).
• aloplastică — Procedură chirurgicală reconstructivă sau estetică ce utilizează materiale inerte artificiale, sintetice sau anorganice (cum ar fi siliconul, titanul, teflonul sau diverse polimeri biocompatibili) pentru a reface, înlocui sau mări o structură anatomică ori un țesut distrus. Ca adjectiv, descrie orice grefă, implant sau material utilizat în chirurgie care nu provine dintr-un organism viu.
• alopren — Denumire comercială sau tehnică atribuită unui tip de cauciuc sintetic clorurat, obținut prin clorurarea controlată a cauciucului natural sau a poliizoprenului. Acest compus macromolecular se remarcă structural printr-o rezistență excepțională la acțiunea acizilor, a substanțelor alcaline oxidante și a factorilor climatici agresivi, fiind utilizat la scară industrială ca liant sau component de bază în fabricarea vopselelor anticorozive, a adezivilor speciali și a lacurilor de protecție chimică.
• aminolac — Nume comercial sau tehnic atribuit unei rășini sintetice obținute prin polycondensarea ureei sau a melaminei cu formaldehidă (formol). Datorită rețelei sale macromocurale rigide și rezistente, acest compus structural este utilizat ca materie primă de bază la fabricarea lacurilor industriale, a emailurilor și a finisajelor peliculogene protectoare pentru lemn sau suprafețe metalice.
• aminoplast — Denumire generică atribuită materialelor plastice sintetice, de tipul rășinilor termoreactive, obținute prin polycondensarea unei baze azotate (cum sunt ureea, melamina sau tioureea) cu o aldehidă, în special cu formaldehida. Datorită structurii lor reticulate tridimensionale, aceste produse prezintă o duritate ridicată, rezistență termică și proprietăți izolatoare excelente, fiind utilizate masiv în fabricarea obiectelor turnate, a izolatorilor electrici și a laminatelor.
• analitism — Tendință structurală sau caracteristică a unei limbi de a recurge la mijloace analitice (cuvinte separate, topica fixă, prepoziții) pentru a exprima raporturile gramaticale dintre cuvinte, în detrimentul flexiunii morfologice bogate (sufixe, cazuri, desinențe). Reprezintă un fenomen evolutiv major observat în trecerea de la limbi sintetice (cum ar fi latina clasică) la limbi moderne (cum sunt limbile romanice sau engleza), marcând simplificarea formelor interne ale cuvântului.
• anevrismoplastie — Intervenție chirurgicală de înaltă precizie care constă în reconstrucția structurală, repararea plastică sau remodelarea peretelui unui vas de sânge afectat de un anevrism. Această procedură operatorie avansată implică utilizarea unor grefe sintetice ori biologice (stent-grefă sau petic sintetic) pentru a reface calibrul anatomic normal al arterei și a elimina riscul de ruptură transmurală.
• anilină — Cea mai simplă amină aromatică primară (cu formula chimică C6H5NH2), prezentându-se sub formă de lichid uleios, incolor în stare pură, dar care se înnegrește rapid în contact cu aerul din cauza oxidării. Reprezintă o materie primă de importanță structurală critică în industria chimică mondială, fiind fundamentul fabricării coloranților sintetici (coloranți de anilină), a poliuretanilor, a cauciucului vulcanizat, a pesticidelor și a numeroase produse farmaceutice.
• antrachinonic — Care aparține antrachinonei, care se referă la antrachinonă ori derivă structural din nucleul acestei dichetonice aromatice; compus chimic sau pigment vegetal (precum unii derivați naturali din plante medicinale sau ciuperci) caracterizat prin prezența grupărilor cetonice fixate pe sistemul de trei inele condensate. În sens industrial, descrie o clasă majoră de coloranți sintetici recunoscuți pentru stabilitatea lor remarcabilă la lumină și fixarea cromatică de înaltă performanță pe fibre textile.
• antranx — Denumire generică rară utilizată în chimia organică industrială pentru a desemna anumite structuri moleculare complexe derivate din nucleul antracenului, folosite în special ca intermediari stabili în sinteza coloranților sintetici rezistenți la lumină sau a polimerilor conductori. Acest termen face referire la configurațiile aromatice condensate care prezintă proprietăți spectrochimice specifice și o stabilitate termică ridicată în medii industriale controlate.
• antravon — Denumire comercială sau tehnică atribuită unui compus organic derivat din antracen, utilizat în trecut ca intermediar industrial în fabricarea vopselelor sintetice de înaltă stabilitate sau a anumitor agenți de impregnare chimică a materialelor textile. Acest termen face referire la o structură aromatică complexă, optimizată pentru a rezista la degradarea termică și la acțiunea oxidanților în procesele tehnologice industriale.
• aortectomie — Intervenție chirurgicală de înaltă complexitate ce constă în rezecția parțială sau totală a aortei, efectuată de regulă pentru a extirpa un segment grav afectat de un anevrism masiv, de o disecție acută sau de o tumoare vasculară. Segmentul extirpat este înlocuit structural cu o grefă sintetică ori biologică pentru a restabili continuitatea fluxului sangvin sistemic.
• artificial — Care este realizat, produs sau fabricat de oameni prin meșteșug, tehnică sau procedee industriale, nefiind generat în mod spontan de natură; care imită un produs sau un fenomen natural. În sens larg, termenul desemnează ceva care este lipsit de spontaneitate, prefăcut, silit sau convențional. În informatică, este utilizat în sintagme fundamentale precum inteligență artificială, desemnând sisteme tehnologice capabile să simuleze funcții cognitive umane. În biologie și medicină, se referă la elemente de substituție sau medii create în laborator, cum ar fi membre artificiale sau inseminare artificială.
• artificialitate — Caracterul sau însușirea a ceea ce este artificial, fabricat, sintetic sau creat de om în opoziție cu elementele naturale; lipsă de naturalețe, de spontaneitate ori de sinceritate manifestată în comportament, gesturi, stil artistic sau exprimare literară, tradusă prin afectare, falsitate sau convenționalism structural excesiv.
• artifițial — Variantă ortografică și fonetică regională sau arhaică pentru adjectivul 'artificial'; care este creat, simulat sau fabricat prin intervenție umană ori procedee tehnice speciale, neexistând ca atare în mod spontan în natură. În sens figurat sau psihologic, descrie un comportament nesincer, silit și marcat de afectare, iar în informatică se referă la structuri computaționale concepute pentru a replica funcțiile cognitive naturale.