#vin

• baccea — Termen regional de origine otomană folosit în trecut pentru a desemna o grădină de legume, o livadă mică de pomi fructiferi sau o plantație de zarzavaturi îngrijită din apropierea locuinței. Cuvântul păstrează parfumul epocii vechi, fiind utilizat în documentele istorice și în literatura clasică pentru a descrie peisajul rural și activitățile agricole tradiționale din Muntenia și Dobrogea.
• baccevan — Termen regional de origine otomană folosit în trecut pentru a desemna un grădinar, un cultivator de zarzavaturi sau un îngrijitor al unei livezi mici (baccea). Ocupația era extrem de răspândită în zonele periurbane și rurale din Muntenia și Dobrogea, reflectând tehnicile tradiționale de horticultură și legumicultură influențate de schimburile culturale din bazinul balcanic.
• bacchantes — Grafia internațională, de origine franceză și engleză, pentru substantivul 'bacante'; femeile extatice care îl însoțeau pe Bacchus în călătoriile sale mitologice și luau parte la ritualurile sale secrete. În textele moderne de critică literară, istoria teatrului și eseistică filosofică, termenul este utilizat pentru a desemna simbolic forțele primordiale feminine, comportamentul pasional neîngrădit sau personajele feminine din tragediile antice clasice.
• Bacchus — Numele roman al zeului Dionysos din mitologia greacă, divinitate a vinului, a viței-de-vie, a vegetației, a fertilității, a extazului ritualic și a teatrului. Reprezentat adesea însoțit de un cortegiu de sileni, satiri și bacante, cultul său simbolizează forța vitală eliberată de constrângerile rațiunii, dar și dualitatea dintre veselia creativă și furia distructivă provocată de excesul de alcool.
• baccil — Variantă ortografică veche, arhaică sau neadaptată fonetic a termenului modern 'bacil'; microorganism bacterian unicelular în formă de bastonaș lung și subțire. Utilizat în textele medicale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, cuvântul reflectă primele etape de integrare a terminologiei microbiologice în limba română academică, fiind asociat structural cu agenții patogeni responsabili de afecțiuni precum tuberculoza sau pesta.
• bacea — Termen regional de origine otomană folosit în trecut pentru a desemna o grădină de legume, o livadă mică de pomi fructiferi sau o plantație de zarzavaturi îngrijită din apropierea locuinței. Cuvântul păstrează parfumul epocii vechi, fiind utilizat în documentele istorice și în literatura clasică pentru a descrie peisajul rural și activitățile agricole tradiționale din Muntenia și Dobrogea.
• bachelit — Mineral rar sau varietate structurală petrografică, descrisă în lucrările de specialitate geologice vechi, utilizată uneori ca variantă ortografică pentru bachelita industrială sau ca denumire regională pentru un anumit tip de rocă sedimentară compactă. În lexicul contemporan, este monitorizat pentru a preveni confuzia cu bachelită (materialul plastic), reprezentând un termen strict tehnic dintr-o nișă geologică redusă.
• bachelită — Rășină sintetică obținută prin condensarea formaldehidei cu fenolul în prezența unui catalizator acit sau bazic, fiind considerat primul material plastic complet sintetic din istorie. Acest polimer termoreactiv posedă proprietăți excelente de izolare electrică și rezistență termică ridicată, fiind utilizat pe scară largă în producția de carcase de aparate, izolatori, piese industriale și obiecte de design retro.
• bachic — Care aparține sau se referă la zeul Bacchus (Dionysos), la cultul acestuia ori la festivitățile caracterizate prin consum abundent de vin și veselie; livresc și figurat, descrie o atmosferă de petrecere zgomotoasă, un comportament bahic, o stare de ebrietate veselă sau o creație lirică dedicată laudelor aduse vinului și plăcerilor pământești.
• Bachus — Formă ortografică alternativă și curentă pentru Bacchus, zeul vinului, al viței-de-vie, al vegetației, al extazului mistic și al festivităților în mitologia romană (asimilat cu Dionysos din mitologia greacă). În sens figurat și cotidian, numele este folosit ca personificare a consumului de alcool, a banchetelor animate, a petrecerilor boeme și a cultului dedicat plăcerilor dionisiace.
• bacistoc — Termen tehnic regional sau arhaic utilizat în industria textilă și în meșteșugurile tradiționale pentru a desemna un mosor mare, o bobină sau un suport structural din lemn ori carton pe care se înfășoară firele groase, textile ori sforile. Dispozitivul asigură derularea uniformă a materialului în timpul procesului de țesere sau filare, prevenind încurcarea sau ruperea firelor.
• bacteriotoxemie — Condiție patologică gravă caracterizată prin prezența și circulația toxinelor produse de bacterii în fluxul sangvin, indiferent dacă bacteriile înseși s-au diseminat sau au rămas localizate într-un focar infecțios primar. În sens clinic, bacteriotoxemia reprezintă motorul fiziopatologic din spatele unor boli precum tetanosul, difteria sau botulismul, unde efectele sistemice devastatoare sunt determinate direct de difuziunea toxinelor bacteriene.
• Bădeuți — Numele unei localități din România, situată istoric în regiunea Bucovinei (județul Suceava), în prezent integrată administrativ ca sat component al orașului Rădăuți. Toponimul provine etimologic de la un diminutiv colectiv bazat pe rădăcina onomastică 'bade', reflectând vechi forme de organizare socială și funciară rurală.
• badlands — Formă de relief puternic fragmentată, caracterizată prin pante abrupte, creste ascuțite, ravene și rigole adânci, dezvoltată în regiuni aride sau semiaride prin eroziunea torențială a unor roci sedimentare moi și argiloase. Terenurile de acest tip sunt aproape complet lipsite de vegetație și improprii agriculturii, având un aspect spectaculos, arid și ruiniform.
• bădoacă — Termen argotic, adesea folosit cu o nuanță peiorativă sau ironică, pentru a desemna o femeie scundă și plinuță, cu mișcări greoaie, sau o persoană considerată needucată și vulgară. În anumite contexte regionale secundare, cuvântul descrie un vas vechi, deformat, de mari dimensiuni sau o cană de tablă ciobită.
• baftache — Termen argotic utilizat pentru a desemna o persoană considerată norocoasă în mod exagerat sau care profită constant de conjuncturi favorabile fără a depune efort; individ oportunist care mizează exclusiv pe șansă sau baftă. Într-un sens secundar, cuvântul poate fi folosit ca apelativ ironic sau familiar pentru un bărbat lăudăros care se mândrește cu reușitele sale conjuncturale.
• Baghlan — Oraș major și provincie din nord-estul Afganistanului, situat într-o regiune muntoasă și fertilă, traversată de râul Kunduz. Centru industrial și agricol important, nod de transport de-a lungul autostrăzii asiatice principale, Baghlan este recunoscut istoric pentru producția de zahăr din sfeclă, mineritul cărbunelui și vestigiile arheologice din perioadele preislamice, servind drept toponim fix în atlasele universale.
• Bahia Blanca — Oraș portuar major situat în sud-vestul provinciei Buenos Aires, Argentina, amplasat la Oceanul Atlantic în golful oponim. Reprezintă un nod feroviar, industrial și comercial extrem de important pentru regiunea pampasului sudic, fiind recunoscut drept unul dintre principalele porturi maritime de mare adâncime ale țării, specializat în exportul masiv de cereale, lână și produse petrochimice, găzduind de asemenea o bază navală importantă și instituții universitare majore.
• bâhli — Termen popular regional, utilizat în special în graiurile din Moldova și Bucovina, care descrie acțiunea unei ape sau a unui lichid de a căpăta un miros greu, respingător, de stătut, din cauza stagnării și a descompunerii materiilor organice în condiții de izolare pneumatică. În sens extins, se aplică alimentelor ori produselor care se alterează și își pierd calitățile inițiale din cauza umidității neevacuate, prin clocire sau împuțire.
• Bahus — Variantă ortografică sau fonetică regională în limba română pentru Bacchus (Dionysos în mitologia greacă), zeul greco-roman al vinului, al vegetației, al extazului mistic și al festivităților. În limbajul literar și colocvial, termenul este utilizat figurat ca o personificare a licorilor bacchice, a petrecerilor îmbelșugate sau a patimei pentru consumul de băuturi alcoolice.