#Aves

• Aeonium domesticum — Nume științific utilizat adesea pentru un hibrid horticol popular (cunoscut corect ca Aichryson x domesticum), aparținând aceleiași familii Crassulaceae, caracterizat prin rozete mici de frunze catifelate, ușor păroase și tulpini subțiri, foarte ramificate. Este o plantă de apartament extrem de răspândită, apreciată pentru adaptabilitatea sa la condițiile de interior și pentru florile sale galbene în formă de stea.
• Aërangis biloba — Specie populară de orhidee epifită din genul Aërangis, originară dintr-o zonă extinsă a Africii tropicale de Vest și Centrale. Este recunoscută structural prin frunzele sale invers-ovate care prezintă un vârf divizat asimetric în doi lobi (bilobate) și prin tije pendule ce poartă până la douăzeci de flori albe, stelate, cu nuanțe palide de roz pe pintenul scurt, foarte parfumate noaptea.
• Aërides cylindricum — Specie rară de orhidee epifită din genul Aërides, familia Orchidaceae, originară din regiunile muntoase din sudul Indiei. Este caracterizată structural prin frunze cilindrice, terete, unice, adaptate pentru reducerea pierderilor de apă, și prin tije scurte ce poartă flori mari, solitare sau în grupuri mici, de culoare albă cu nuanțe palide de roz ori violet pe label, intens parfumate.
• Aërides falcatum — Specie ornamentală remarcabilă de orhidee epifită din familia Orchidaceae, originară din Asia de Sud-Est (Thailanda, Vietnam, Laos, Cambodgia și Myanmar). Este caracterizată structural prin creștere monopodială robustă, frunze curelariforme, rigide, ușor curbate în formă de seceră (falcate), și inflorescențe pendule, lungi, ce poartă numeroase flori albe-crem, cu pete spectuloase de un roz-violet aprins pe vârfuri și pe label, puternic parfumate.
• Aërides vandarum — Specie fascinantă și distinctă de orhidee epifită sau litofită din genul Aërides, originară din regiunile muntoase umede ale Indiei de Nord-Est, Nepalului, Bhutanului, Myanmarului și Chinei de Sud. Este recunoscută structural prin frunzele sale unice, terete, subțiri și cilindrice (asemănătoare cu cele ale genului Vanda sau Papilionanthe) și prin tulpini lungi, agățătoare, ce produc flori mari, spectuloase, de un alb pur sau ușor palid-rozaliu, cu margini ondulate și un parfum intens.
• Agathosma ciliata — O specie specifică de arbust aromatic pitic din genul Agathosma, recunoscută după frunzele sale mici, lanceolate, ale căror margini sunt tivite cu perișori fini și rigizi (cili). Această plantă produce inflorescențe dense de flori albe sau roz pal și este apreciată atât pentru valoarea sa decorativă în amenajările xerofitice de tip rocărie, cât și pentru compușii fitochimici unici extrași din glandele sale foliare.
• Agathosma hirta — O specie de arbust aromatic pitic din genul Agathosma, familia Rutaceae, nativă în regiunea Capului din Africa de Sud. Această plantă se caracterizează structural prin ramuri și frunze acoperite cu perișori lungi, aspri și lânoși (piloși/hirsuți), o adaptare evolutivă eficientă pentru reținerea umidității atmosferice în climatele aride, producând flori mici grupate în inflorescențe terminale.
• Agathosma imbricata — O specie specifică de arbust din genul Agathosma, caracterizată prin frunze mici, rigide, așezate foarte des de-a lungul ramurilor și suprapuse parțial unele peste altele ca țiglele unui acoperiș (dispuse imbricat). Această structură foliară compactă reduce considerabil pierderea de apă prin transpirație, permițând plantei să supraviețuiască în habitatele stâncoase expuse din ecosistemul sud-african de fynbos.
• Aggtelek-Josvafö — Denumire geografică compusă din Ungaria, asociată cu regiunea carstică faimoasă din nordul țării (zona Aggtelek și Jósvafő), cunoscută la nivel mondial pentru sistemul său spectaculos de peșteri carstice (cum este Baradla-Domica), inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Termenul definește și un nod feroviar sau stație turistică de acces către Parcul Național Aggtelek.
• agriostaphis — Denumire științifică veche sau termen farmaceutic tradițional rarisim folosit în trecut pentru specia botanică Delphinium staphisagria (păduchel sau iarba-păduchelui), o plantă toxică ale cărei semințe conțin alcaloizi puternici. În rețetele medicale empirice europene sau în vechile glosare pomicole, extractele erau folosite exclusiv extern pentru combaterea paraziților structurali capilari.
• Ahriman — Spiritul suprem al răului, al întunericului și al distrugerii în religia veche persană (Zoroastrianism sau Mazdeism), reprezentând antiteza directă și dușmanul etern al lui Ahura Mazda (spiritul binelui și al luminii). Cunoscut și sub numele de Angra Mainyu în textele avestice, el coordonează forțele demonice în cadrul unui dualism cosmic structural, fiind responsabil pentru apariția morții, a bolilor și a păcatului în creație.
• Aichelburg — Numele de familie al fizicianului teoretician austriac Peter C. Aichelburg (n. 1941), faimos în fizica matematică și relativitatea generală pentru dezvoltarea metricii Aichelburg-Sexl (1971). Această soluție structurală unică a ecuațiilor lui Einstein descrie câmpul gravitațional al unei mase punctuale care se deplasează cu viteza luminii, reprezentând un model fundamental în studiul undelor gravitaționale de șoc și al coliziunilor de particule la energii înalte.
• aiofil — Termen de specialitate folosit pentru a descrie plantele, arborii sau arbuștii care au proprietatea biologică structurală de a-și păstra frunzele verzi în mod persistent pe tot parcursul anului. Acest fenomen vegetal definește speciile adaptate perfect la medii climatice variabile, care nu prezintă o fază completă de desfrunzire în sezonul rece ori secetos, menținându-și activitatea fotosintetică vie și oferind un suport ecologic constant ecosistemului.
• Allium karataviense — Denumirea științifică a unei specii de ceapă ornamentală pitică din familia Amaryllidaceae, originară din munții Karatau din Kazahstan. Planta este unică prin portul său scund și robust, având frunze neobișnuit de late, cărnoase, de o culoare verde-albăstruie cu reflexe metalice, din centrul cărora se ridică o tijă scurtă ce poartă o inflorescență sferică mare, de culoare roz-argintiu sau fildeș.
• Alloplectus vittatus — Denumirea științifică a unei specii de plante perene din familia Gesneriaceae, originară din pădurile tropicale umede ale Americii de Sud (în special din Peru și Ecuador). Planta se distinge prin foliajul său extrem de decorativ, având frunze mari, catifelate, de un verde-închis intens, marcate de dungi sau nervuri proeminente într-o nuanță contrastantă de verde-deschis, argintiu sau albicios (vittatus), și produce flori tubulare protejate de calicii colorate.
• Alonsoa incisifolia — Denumire științifică latină pentru o specie de plantă erbacee din genul Alonsoa, familia Scrophulariaceae, originară din regiunile muntoase ale Americii de Sud (în special Chile). Această plantă ornamentală se remarcă structural prin frunzele sale dințate adânc sau incizate, cu margini ascuțite, și prin inflorescențele spectaculoase de culoare stacojie sau portocaliu-roșiatic, fiind cultivată frecvent în sere sau grădini decorative.
• Alonsoa linearis — Denumire științifică latină pentru o specie reprezentativă de plantă din genul Alonsoa, familia Scrophulariaceae, caracterizată structural prin frunze înguste, alungite și liniare, complet diferite de alte specii înrudite. Această plantă perenă sau anuală produce flori de un roșu-intens sau portocaliu strălucitor, poziționate resupinat pe tulpină, fiind apreciată în arta peisagistică pentru designul său fin și delicat.
• Alseuosmia macrophylla — Denumire științifică latină pentru cea mai reprezentativă specie de arbust din genul Alseuosmia, familia Alseuosmiaceae, endemică în pădurile umede din Noua Zeelandă, cunoscută popular sub numele de toropapa. Această plantă de umbră se remarcă structural prin frunzele sale mari, lucioase și lanceolate (macrophylla) și prin florile tubulare roșiatice sau galbene, extrem de parfumate, fiind utilizată ca indicator ecologic al ecosistemelor forestiere intacte.
• Alsomitra sarcophylla — Denumire științifică latină pentru o specie distinctă și rară de liană erbacee perenă din genul Alsomitra, familia Cucurbitaceae, întâlnită în pădurile tropicale asiatice. Această plantă agățătoare se remarcă structural prin frunzele sale cărnoase, suculente sau îngroșate (sarcophylla), adaptate pentru reținerea apei în perioadele cu umiditate redusă, și prin capsulele sale specifice producătoare de semințe aerodinamice.
• Alstroemeria — Gen de plante erbacee perene din familia Alstroemeriaceae, originare din America de Sud (în special din regiunile montane din Chile și Brazilia), cunoscute popular sub denumirea de 'crini peruvieni' sau 'crini ai incașilor'. Acest taxon structural cuprinde specii recunoscute pentru rizomii lor tuberculoși, frunzele resupinate (răsucite invers pe pețiol) și florile intens colorate și asimetrice, fiind utilizate masiv în horticultură ca flori tăiate datorită longevității lor excepționale în vaze.