#agro

• Arachis — Un gen de plante erbacee anuale sau perene din familia Fabaceae, nativ din America de Sud și remarcabil prin fenomenul de geocarpie, proces prin care tulpinile florale se curbează după fertilizare și își îngroapă fructele în sol pentru a se matura. Genul cuprinde peste 80 de specii descrise științific, cea mai importantă din punct de vedere economic și agricol fiind specia cultivată pentru alunele de pământ.
• arahidă — Plantă erbacee anuală din familia Fabaceae (leguminoase), cunoscută popular sub numele de alun de pământ, cultivată la nivel mondial în zonele calde pentru păstăile sale lemnoase subterane. Fructul (arahida) conține semințe extrem de bogate în uleiuri vegetale grase și proteine, având o importanță economică uriașă în industria agroalimentară, la fabricarea untului de arahide, extragerea uleiului rafinat, patiserie și ca gustare directă.
• aro — Element de compunere savantă (prefixoid) extras din limba greacă veche (aroun - a ara) care intră în structura unor neologisme din domeniul agriculturii sau agrotehnicii, având semnificația de pământ arabil, ogor sau referitor la arat. În mod complet separat și colocvial în România, scris cu majuscule (ARO), termenul reprezintă acronimul celebrei mărci de automobile de teren românești (Automobil Românesc), produse istoric la Câmpulung Muscel.
• Arrhenatherum — Un gen de plante erbacee perene din familia Poaceae (Gramineae), originar din Europa, Africa de Nord și Asia de Vest, dar introdus pe scară largă în regiunile temperate ca plantă furajeră. Cea mai cunoscută specie este ovăzul sălbatic sau golovățul (Arrhenatherum elatius), o iarbă viguroasă utilizată intensiv în producția de fân, recunoscută după inflorescențele sale sub formă de panicul lax și spiculețele cu ariste caracteristice.
• Arrhenatherum desertorum — O specie xerofită de plantă erbacee perenă din genul Arrhenatherum, familia Poaceae, adaptată ecologic la solurile aride, stâncoase sau semideșertice din regiunile mediteraneene și din Orientul Mijlociu. Se remarcă prin tulpini rigide, frunze înguste cu un strat protector de ceară menit să reducă evapotranspirația și un sistem radicular profund, având o importanță ecologică crucială pentru stabilizarea solurilor erodate din climatele calde.
• Arrhenatherum elatior — O variantă ortografică istorică sau neconvențională pentru denumirea științifică standard 'Arrhenatherum elatius' (ovăzul sălbatic sau golovățul), o graminee perenă de talie mare, nativă în Eurasia și utilizată pe scară largă ca plantă furajeră de înaltă calitate. Specia este recunoscută pentru capacitatea sa rapidă de regenerare după cosire și preferința pentru solurile fertile și bine drenate din fânețele temperate.
• asmațuchi — Variantă fonetică alternativă și extrem de răspândită a cuvântului 'asmațuc' sau 'hasmațuchi' (Anthriscus cerefolium); desemnează aceeași plantă aromatică din familia Apiaceae. Această formă lexicală este utilizată curent în tratatele de agronomie, în piețele tradiționale și în rețetarele din diverse regiuni ale României pentru a numi verdeața de primăvară.
• asola — A împărți un teren agricol în mai multe parcele egale (numite sole) și a stabili o rotație sistematică, periodică și planificată a culturilor pe aceste suprafețe în decursul mai multor ani; acest procedeu tehnic este esențial pentru menținerea fertilității solului, prevenirea epuizării substanțelor nutritive și combaterea naturală a dăunătorilor și a buruienilor.
• asolament — Metodă structurală și științifică de organizare a producției vegetale care constă în împărțirea terenului arabil în parcele egale (sole) și rotația planificată a culturilor pe aceste suprafețe într-o succesiune logică de ani; acest sistem tehnic are ca scop principal menținerea sau sporirea fertilității solului, prevenirea răspândirii bolilor și dăunătorilor, precum și optimizarea utilizării rezervelor de apă și nutrienți.
• asolare — Acțiunea de a împărți un teren arabil în sole sau parcele egale în vederea organizării și implementării unui sistem de rotație a culturilor; procesul tehnic prin care o suprafață agricolă este structurată și cartografiată conform normelor agronomice pentru a permite alternanța periodică a plantelor.
• asolat — Care a fost împărțit în sole sau aranjat conform unui plan riguros de asolement; teren agricol cultivat în mod rotațional cu diverse specii de plante pentru a preveni epuizarea solului și a asigura refacerea nutrienților naturali. În sens tehnic, descrie o suprafață de pământ optimizată agrotehnic, unde culturile se succed periodic pe aceleași loturi conform normelor științifice de producție.
• asolement — Sistem agrotehnic rațional de cultivare a pământului, care constă în împărțirea terenului arabil în mai multe părți aproximativ egale, numite sole, și în succesiunea periodică, planificată și ciclică a culturilor pe aceste sole; reprezintă elementul de bază al agriculturii durabile, având ca scop principal menținerea ori sporirea fertilității solului, combaterea integrată a dăunătorilor și optimizarea randamentului economic al recoltelor.
• asoreală — Acțiunea de a asola sau rezultatul ei; termen popular sau tehnic regional ce desemnează procesul de parcelare a unui teren în sole și implementarea sistemului de rotație a culturilor agricole pentru regenerarea solului.
• asorire — Acțiunea de a asori sau de a se asori și rezultatul ei; procesul structural de expunere la razele soarelui sau de apariție a vremii însorite după un interval noros; interval de timp în care un obiect, teren sau organism beneficiază de insolație directă.
• aspersare — Acțiunea de a aspersa și rezultatul ei; metodă structurală de irigare artificială a culturilor agricole sau a spațiilor verzi prin pulverizarea apei sub formă de picături fine, imitând ploaia naturală, cu ajutorul unor instalații tehnice sub presiune (aspersoare); (în sens industrial sau farmaceutic) împrăștiere controlată a unui lichid sau a unei pulberi fine pe o suprafață.
• aspersat — Care a fost supus procesului de aspersare; udat, stropit sau pulverizat prin intermediul unui flux de picături fine de lichid; (despre terenuri sau plante) irigat structural prin aspersiune; (despre substanțe) împrăștiat sau aplicat sub formă de aerosoli ori pulberi fine pe o suprafață.
• aspersiune — Procedeu tehnic sau ritualic ce constă în împroșcarea, stropirea sau pulverizarea unui lichid (apă, soluții chimice, agheasmă) sub formă de picături fine peste o suprafață ori un obiect; în agricultură și agrotehnică, reprezintă o metodă modernă de irigare artificială care imită ploaia naturală, realizată prin intermediul unor instalații speciale cu aspersoare, asigurând distribuirea uniformă a umidității pe culturi.
• aspersiv — Care servește la stropire sau care funcționează prin intermediul pulverizării și împroșcării fine a unui lichid; dispozitiv, mecanism ori sistem hidraulic conceput structural pentru a distribui apa sub formă de picături de ploaie artificială peste o suprafață dată.
• autofertilitate — Capacitatea intrinsecă a unei plante, a unui soi sau a unui organism hermafrodit de a produce fructe, semințe ori descendenți viabili prin polenizare proprie sau autofecundare, fără aportul de material genetic extern. În științele agricole, reprezintă o însușire genetică de mare importanță economică, asigurând productivitatea constantă a culturilor indiferent de condițiile climatice sau de absența vectorilor de polenizare.
• autotetraploid — Organism sau celulă poliploidă care posedă patru seturi identice de cromozomi (4n), toate fiind derivate prin multiplicarea sau duplicarea setului cromozomial de bază al aceleiași specii, fără hibridare interspecifică. Acest fenomen structural genetic, întâlnit frecvent în regnul vegetal, duce adesea la apariția unor plante cu dimensiuni mai mari ale organelor vegetative, flori mai voluminoase și o rezistență sporită la factorii de mediu.