#anticipat
- antenantioză — Figură de stil sau procedeu retoric extrem de rar, asimilat uneori în categoria figurilor de opoziție sau inversiune structurală, ce constă în prezentarea anticipată a unui contraargument, a unei teze adverse sau a unei antiteze conceptuale înainte de a dezvolta argumentația principală. Acest mecanism este utilizat pentru a neutraliza obiecțiile publicului în discursurile juridice sau politice.
- anteocupație — Preocupare timpurie, fixație conceptuală, obsesie preliminară sau stare mentală în care gândurile unui individ sunt ocupate dinainte de un anumit subiect, o problemă sau o activitate înainte ca aceasta să se producă efectiv sau să devină o realitate curentă. Reprezintă o orientare psihologică anticipativă, adesea generator de anxietate structurală.
- anticipa — A realiza, a exprima, a gândi sau a executa ceva înainte de timpul potrivit sau înainte de a se produce un eveniment; a prevedea ori a intui evoluția viitoare a unor fapte și a acționa în consecință. În sens financiar sau administrativ, se referă la achitarea unei sume de bani sau îndeplinirea unei obligații juridice înainte de termenul de scadență stabilit contractual.
- anticipant — Care anticipă, care precede temporal, logic sau structural un alt fenomen ori o acțiune ulterioară; care conține elemente predictive sau premergătoare. În filozofie sau teoria cunoașterii, se referă la un concept, o idee sau o intuiție care apare în conștiință înainte ca experiența empirică completă să confirme respectiva realitate.
- anticipare — Acțiunea de a anticipa și rezultatul ei; intuirea, intuirea sau realizarea unui eveniment, a unei idei ori a unei acțiuni înainte de timpul potrivit sau înainte de termenul de scadență. În literatură (științifico-fantastică), termenul definește genul care proiectează evoluția viitoare a societății și a tehnologiei pe baza speculațiilor științifice realizate în prezent.
- anticipat — Care a fost realizat, gândit, exprimat sau achitat înainte de timpul cuvenit ori înainte de termenul de scadență stabilit oficial. În sens adjectival curent, descrie un eveniment scontat, o reacție intuită sau o măsură juridică ori administrativă aplicată prematur conform unui plan preexistent.
- anticipate — Forma de plural pentru acțiunile, plățile, deciziile administrative sau evenimentele realizate ori achitate înainte de termenul stabilit oficial. În context politic, termenul desemnează de cele mai multe ori alegerile parlamentare organizate prematur, înainte de încheierea mandatului constituțional normal, ca urmare a unei crize guvernamentale sau a dizolvării legislativului.
- anticipație — Actul de a anticipa; reprezentare mentală, intuiție sau realizare a unui fapt înainte de timpul său natural ori înainte de termenul de scadență. În literatură, termenul desemnează genul științifico-fantastic care explorează și proiectează viitorul omenirii, evoluția tehnologică și transformările sociale pe baza datelor și teoriilor științifice din prezent.
- anticipațiune — Formă arhaică și învechită pentru substantivul anticipație sau anticipare, utilizată cu precădere în limbajul juridic, administrativ și literar din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea pentru a desemna executarea unei obligații, o prevedere legală ori plata unei sume de bani înainte de termenul oficial.
- anticipativ — Care se bazează pe anticipare, privitor la o acțiune sau o stare care se produce în avans ori care prefigurează un eveniment viitor; predictiv. În psihologie și economie, descrie un comportament, un algoritm sau un mecanism de control orientat spre viitor, conceput structural pentru a corecta erorile sau a ajusta deciziile înainte ca efectele negative să apară efectiv.
- anticipatoare — Care anticipează, prefigurează sau anunță un eveniment, o stare ori o structură logică înainte de realizarea ei efectivă. În lingvistică, descrie o formă gramaticală sau un element sintactic (de exemplu, un pronume anticipativ) care trimite la un segment ce urmează a fi enunțat ulterior în text. Ca substantiv feminin, poate desemna o persoană sau o facultate mentală capabilă să prevadă viitorul.
- anticipator —
- aprehensie — Formă de neliniște, teamă difuză, presimțire rea sau anxietate anticipatorie cu privire la un pericol viitor ori incert; stare psihologică de îngrijorare structurală în care un individ anticipează un deznodământ nefavorabil fără a avea motive obiective imediate. În psihologia cognitivă, termenul descrie și faza inițială a percepției, în care mintea ia act de prezența unui stimul înainte de a-l analiza pe deplin.
- așteptare — Acțiunea de a aștepta și rezultatul ei; starea sau intervalul de timp în care o persoană rămâne inactivă sau vigilentă până la sosirea cuiva ori la producerea unui eveniment. În sens psihologic, reprezintă speranța, anticiparea sau perspectiva mentală a unui individ cu privire la un deznodământ viitor, iar în informatică definește starea de repaus a unui sistem care solicită un răspuns de la un server sau un hardware.
- așteptat — Care a fost anticipat, dorit, prevăzut sau sperat; persoană sau eveniment a cărui sosire ori producere a fost previzibilă sau cerută de un termen stabilit. Ca formă participială a verbului „a aștepta”, descrie starea finalizată a unei acțiuni de veghe sau anticipare temporală, fiind utilizat frecvent în construcții pasive.
- augurat — Care a fost prevestit, prezis sau anticipat pe baza unor semne sau împrejurări exterioare. Se folosește de obicei pentru a descrie un viitor, un destin sau un deznodământ care a fost deja prefigurat prin indicii interpretate anterior.
- avans — Sumă de bani plătită anticipat dintr-o datorie, dintr-un salariu, în cadrul unui contract de vânzare-cumpărare sau pentru executarea unei lucrări, urmând ca restul plății să fie achitat ulterior. În sens larg, termenul descrie un progres, o devansare, o distanță câștigată în timp ori spațiu față de cineva sau ceva. În tehnică și mecanică, reprezintă reglajul cinematic sau unghiular prin care o acțiune (cum ar fi aprinderea sau alimentarea) se produce înainte de momentul de referință.