#auzi

• agalactie — Stare patologică caracterizată prin absența totală a secreției lactate la mamă (femeie sau femelele mamiferelor) după naștere. Această tulburare structurală și funcțională poate fi cauzată de disfuncții endocrine severe, malformații ale glandelor mamare, stări febrile intense, stres emoțional puternic sau malnutriție.
• alăuzi — Variantă fonetică arhaică sau regională pentru verbul a călăuzi; acțiunea de a conduce, a ghida, a îndruma o persoană ori un grup pe un drum necunoscut, sau de a oferi orientare spirituală, morală ori intelectuală cuiva. În vechile texte juridice și administrative, termenul făcea referire și la activitatea unui ghid oficial platit pentru a trece călătorii prin strorile strâmte ale munților.
• alăuzire — Variantă fonetică arhaică sau regională pentru călăuzire; acțiunea de a alăuzi (sau a călăuzi) și rezultatul ei, constând în fapta de a ghida, a conduce ori a îndruma pe cineva într-o călătorie fizică ori pe calea dezvoltării morale și spirituale. În textele de epocă, reprezenta și sprijinul sau protecția acordată unui drumeț de către o călăuză.
• alăuzit — Variantă fonetică arhaică sau regională pentru călăuzit; care a fost condus, ghidat, îndrumat sau orientat de o călăuză pe un drum fizic ori pe calea dezvoltării spirituale și morale. În textele vechi administrative sau juridice, termenul descrie starea unui drumeț ori a unei solii care a beneficiat de asistența unui ghid autorizat pentru a traversa zone periculoase sau necunoscute.
• audibil — Care poate fi auzit; ale cărui vibrații sonore se încadrează în limitele de frecvență și intensitate specifice sensibilității urechii umane normale (în general între 20 și 20.000 de herți). În sens larg și stilistic, termenul descrie un sunet, o voce sau un semnal acustic care posedă o claritate suficientă pentru a fi perceput, identificat și înțeles de către un receptor fără eforturi deosebite de concentrare.
• auzi — A percepe cu ajutorul simțului auditiv (al auzului) sunete, zgomote, voci ori semnale acustice; a lua cunoștință de ceva prin intermediul spuselor altora, a afla ori a fi informat; (reflexiv) a emite sunete care pot fi percepute de cei din jur.
• auzibil — Care poate fi auzit; ale cărui vibrații mecanice se încadrează în limitele de frecvență (de obicei între 20 și 20.000 de herți) și de intensitate perceptibile de către organul auditiv uman; sonor, perceptibil.
• auzibilitate — Însușirea, proprietatea sau calitatea de a fi auzibil; gradul sau nivelul de claritate și intensitate cu care un sunet, o voce ori un semnal acustic se transmite și poate fi perceput distinct de un receptor într-un mediu dat.
• auzire — Acțiunea de a auzi și rezultatul ei; perceperea undelor sonore de către organul auditiv sau procesul prin care o informație ori un zvon ajunge la cunoștința unei persoane; simțul auditiv privit în manifestarea sa dinamică.
• auzit — Simțul auzului sau faptul de a fi perceput prin auz; ca adjectiv, descrie un sunet sau un zvon care a fost recepționat de ureche; ca participiu, reprezintă starea acțiunii trecute a verbului a auzi.
• auzitoare — Persoană de sex feminin care aude sau ascultă un discurs, o emisiune ori un semnal acustic; ca adjectiv, descrie o ființă sau o structură biologică capabilă să perceapă vibrațiile sonore din mediul înconjurător.
• auzitor — Persoană de sex masculin care aude, ascultă sau asistă la un eveniment sonor; ca adjectiv, descrie un organism, un organ sau un aparat care posedă facultatea de a percepe undele acustice din mediu.
• auzitură — Zvon, informație nesigură sau știre colportată din gură în gură, pe care cineva o află din auzite, fără a deține dovezi palpabile, verificabile sau o confirmare oficială directă de la sursă.
• bagauzi — Variantă ortografică veche, istorică sau regională pentru găgăuzi; popor de origine turcică și religie creștină ortodoxă, trăitor preponderent în sudul Republicii Moldova (regiunea Autonomă Găgăuzia) și în zonele învecinate din Ucraina și România. În documentele administrative și etnografice din secolul al XIX-lea, termenul identifica această comunitate etnică cu trăsături culturale și lingvistice unice în spațiul balcanic.