#comedie

• amoretă — Relație amoroasă trecătoare, superficială și lipsită de obligații pe termen lung; aventură romantică de scurtă durată. În literatura de bulevard și comediile de moravuri, termenul definește intriga sentimentală ușoară sau cocheta implicată într-un complot amoros comic.
• amorez — Bărbat îndrăgostit, curtezan sau iubit; termen utilizat uneori cu o nuanță ușor ironică sau peiorativă pentru a desemna un bărbat absorbit complet de o pasiune romantică. În istoria teatrului, termenul definește rolul sau tipologia actorului tânăr care interpretează personajul principal îndrăgostit în comediile de moravuri sau în dramele romantice.
• amphitruo — Titlul original în limba latină al celebrei comedii scrise de dramaturgul roman Titus Maccius Plautus în secolul al II-lea î.Hr., o piesă de teatru de tip 'fabula palliata' bazată pe mitul grecesc al lui Amfitrion. Lucrarea este recunoscută istoric pentru introducerea elementelor de farsă, a dublurilor identice și a confuziilor identitare generate de intervenția zeilor Jupiter și Mercur în viața muritorilor.
• Aristofan — Cel mai important dramaturg și poet comic al Atenei antice, considerat părintele comediei vechi și un maestru incontestabil al satirei politice și sociale. Operele sale geniale, remarcabile prin umor mușcător, fantezie debordantă și critică necruțătoare la adresa demagogilor, filozofilor și a războiului peloponeziac, oferă o radiografie structurală unică a societății ateniene din secolul al V-lea î.Hr.
• aristofanic — Care aparține lui Aristofan, care se referă la opera, stilul sau genul său de comedie; specific manierei sale satirice unice. În sens larg, descrie un text, un discurs sau un spirit caracterizat printr-o ironie mușcătoare, un umor sarcastic de o fantezie debordantă, o vervă comică irezistibilă și o critică directă, adesea violentă, la adresa moravurilor politice sau sociale.
• Aristophane — Aristofan (cca. 446–386 î.Hr.), cel mai de seamă dramaturg și poet de comedie al Greciei Antice, supranumit părintele comediei vechi atice. Operele sale, printre care se numără Norii, Broastele și Păsările, sunt recunoscute pentru satira politică necruțătoare, ironizarea sclipitoare a societății ateniene, a demagogilor și a contemporanilor săi celebri precum Socrate sau Euripide, oferind o perspectivă istorică inestimabilă asupra Atenei clasice.
• arpagon — Numele personajului principal din faimoasa comedie 'Avarul' scrisă de Molière, caracterizat printr-o zgârcenie patologică, suspiciune obsesivă și lăcomie absurdă. Prin antonomază și extensie psihosocială, termenul a devenit un substantiv comun (arpagon) utilizat pentru a descrie un om extrem de zgârcit, meschin, hapsân sau egoist, obsedat exclusiv de acumularea și păstrarea banilor.
• atelană — Formă de comedie populară, satirică și licențioasă din Italia antică (originară din orașul osc Atella), caracterizată prin utilizarea măștilor fixe, a personajelor tipologice tipizate (Maccus, Bucco, Pappus, Dossenus) și a textelor scurte bazate pe improvizație grobiană. Considerată un strămoș direct al genului Commedia dell'arte, atelana a fost asimilată de cultura romană ca o farsă finală (exodium) jucată la sfârșitul tragediilor pentru a destinde atmosfera.
• atelane — Forma de plural a substantivului 'atelană', desemnând mai multe reprezentații, piese sau farse dramatice din genul comediei osce antice. Ca adjectiv la feminin plural (se acordă cu substantive precum 'farse', 'comedii'), descrie operele teatrale, măștile, intrigile sau manifestările literare specifice tradiției dramatice din vechiul oraș Atella.