#democrație

• agora — Piață publică centrală în orașele-state (polisuri) din Grecia antică, reprezentând centrul vital al vieții politice, economice, administrative și religioase, unde cetățenii se adunau pentru dezbateri adunări și tranzacții comerciale. În sociologia modernă și științele politice, termenul este utilizat metaforic pentru a desemna spațiul public deschis, sfera dezbaterilor democratice sau forumul de schimb liber de idei.
• alegere — Acțiunea de a alege și rezultatul ei; posibilitatea, dreptul sau libertatea de a opta între mai multe variante, persoane ori direcții de acțiune. În plural (alegeri), reprezintă scrutinul public organizat periodic prin vot secret pentru desemnarea conducătorilor ori reprezentanților legali într-un stat democratic.
• Andreotti — Nume de familie de origine italiană, celebru la nivel mondial datorită personalității remarcabile a lui Giulio Andreotti, om politic proeminent, de mai multe ori prim-ministru al Italiei și o figură cheie a democrației creștine în a doua jumătate a secolului al XX-lea. În context structural și istoric, numele este asociat cu o întreagă epocă diplomatică europeană și cu echilibrul geopolitic din perioada Războiului Rece.
• anticomunism — Curent ideologic, atitudine politică sau mișcare socială care se opune comunismului, marxism-leninismului, regimurilor totalitare de stânga și economiei planificate de stat. Acest fenomen istoric global a reunit mișcări civice, partide democratice, rezistențe armate clandestine (precum cea din munții României) și alianțe internaționale de securitate în timpul Războiului Rece, militând pentru democrație, libertate individuală și proprietate privată.
• antidemocrație — Stare, sistem de organizare, regim politic sau climat social care reprezintă opusul democrației; absență totală a libertăților democratice, a drepturilor omului și a pluralismului politic. În sens conceptual, termenul descrie o realitate structurală guvernată de dictatură, cenzură, represiune și control absolut din partea unei singure autorități non-alese.
• antifascism — Curent ideologic, mișcare politică sau atitudine civică fundamentată pe opoziția radicală față de fascism, nazism și orice formă de totalitarism de extremă dreaptă. Se manifestă prin apărarea valorilor democratice, a pluralismului și a libertăților fundamentale, având o istorie marcată de mișcările de rezistență din secolul al XX-lea și de eforturile globale de combatere a discursului instigator la ură și a structurilor autoritare.
• antifascistă — Forma de feminin a adjectivului 'antifascist' sau substantiv ce desemnează o femeie, o alianță ori o organizație politică implicată activ în combaterea fascismului și a totalitarismului de extremă dreaptă. În context istoric, termenul descrie adesea mișcările de partizani, ligile culturale sau publicațiile clandestine conduse de femei ori structuri democratice unite pentru apărarea libertăților civile.
• antiparlamentar — Care se opune sistemului parlamentar, instituției parlamentului sau principiilor democrației reprezentative; care critică, contestă ori subminează autoritatea și legitimitatea corpului legislativ. În sens istoric și doctrinar, descrie discursuri, atitudini sau mișcări politice radicale care promovează centralizarea puterii în mâna unui lider suprem ori a unui organ executiv autoritar, în detrimentul dezbaterii parlamentare.
• antipolitic — Care manifestă o atitudine de ostilitate, respingere ori neîncredere profundă față de clasa politică, partidele tradiționale sau sistemul politic existent; care se opune implicării politicului în viața civilă ori administrativă a unui stat. În sens doctrinar, descrie discursuri, mișcări sociale sau curente de opinie care contestă legitimitatea și eficiența formelor tradiționale de guvernare reprezentativă.
• antitotalitar — Care se opune totalitarismului, dictaturii, regimurilor politice autocrate sau oricărei forme de exercitare absolută și opresivă a puterii de stat. Se aplică mișcărilor sociale, manifestelor ideologice, dizidenților sau operelor literare și filosofice care apără libertățile cetățenești, democrația pluralistă și drepturile fundamentale ale omului în fața controlului total exercitat de un partid unic ori de un dictator.
• antitotalitarism — Doctrină politică, atitudine ideologică sau poziție filosofică bazată pe respingerea radicală a totalitarismului, a fascismului, a comunismului de stat și a oricărei forme de totalitate guvernamentală coercitivă. Reprezintă un cadru conceptual ce reunește diverse orientări democratice, având ca numitor comun apărarea statului de drept, independența justiției, pluralismul ideologic și protejarea individului împotriva imixtiunii absolute a aparatului statal.
• antitotalitarist — Persoană care se opune totalitarismului și dictaturilor, militând activ sau teoretic pentru democrație, libertate individuală și drepturile omului; ca adjectiv, descrie profilul, discursul sau acțiunile unui individ angrenat în combaterea structurilor statale opresive și a ideologiilor totalitare.
• apolitism — Concepție, atitudine sau doctrină social-politică bazată pe neutralitate deplină, indiferență sau refuz conștient de implicare în viața politică, în activitățile partizane ori în luptele electorale; absenteism ideologic. În sociologia modernă, fenomenul este analizat fie ca o formă de protest pasiv față de clasa guvernamentală, fie ca un mecanism de conservare a independenței instituționale sau artistice.
• Appenzell Innerrhoden — Canton de rang semicanton localizat în nord-estul Elveției, format istoric în anul 1597 în urma divizării religioase a vechiului teritoriu Appenzell, reprezentând comunitatea tradițional romano-catolică. Având capitala administrativă în localitatea Appenzell, este cel mai mic canton elvețian după populație și este renumit pe plan mondial pentru conservarea riguroasă a democrației directe prin adunarea populară anuală cu vot deschis în aer liber.
• Atena — Capitala Greciei, unul dintre cele mai vechi și influente orașe din lume, recunoscut ca leagăn al civilizației occidentale și al democrației. În sens mitologic și cultural, numele evocă direct patronajul zeiței Athena (zeița înțelepciunii) și trimite la bogăția monumentelor antice, precum Acropola, reprezentând simbolul universal al rațiunii, filosofiei și artelor clasice.
• atenian — Persoană care s-a născut sau care locuiește în Atena, capitala Greciei; ca adjectiv, descrie tot ceea ce aparține acestui oraș, populației sale, istoriei sau culturii sale glorioase din antichitate. În limbajul cultural, termenul evocă idealul echilibrului dintre minte și corp, democrația clasică, filosofia platonică și rafinamentul artistic specific regiunii Attica.