#feldspat

• adamellit — Rocă magmatică plutonică grosieră, considerată o varietate specifică de granit sau monzonit, în structura căreia feldspatul potasic și feldspatul plagiocaz (în special oligoclaz ori androzin) se găsesc în proporții aproximativ egale. Această rocă cristalină conține de asemenea cuarț din abundență și minerale feromagneziene precum biotitul sau hornblenda, fiind întâlnită frecvent în masivele muntoase vechi.
• adular — O varietate structurală de ortoclaz (feldspat potasic) care se prezintă sub formă de cristale transparente sau translucide, incolore sau albicioase, caracterizată prin reflexe argintii sau opalescente specifice numite adularizare. Denumirea sa provine de la masivul muntos Adula din Alpii Elvețieni, unde a fost identificat istoric în fisurile rocilor metamorfice. Datorită proprietăților optice deosebite, varietățile perfect fațetate sunt utilizate ca pietre semiprețioase (piatra lunii), iar specimenele masive au aplicații în industria ceramicii și a sticlei fine.
• alfel — Termen mineralogic rar utilizat pentru a descrie o varietate specifică de feldspat sau o structură microcristalină asociată silicaților nativi. În lucrările geologice vechi, cuvântul făcea referire la compuși structurali ai rocilor magmatice, fiind un neologism tehnic asimilat sporadic în literatura de specialitate pentru a clasifica eșantioanele cu o textură granulară distinctă.
• aluminosilicat — Mineral complex din clasa silicaților (reprezentând o mare parte din scoarța terestră, precum feldspații, zeoliții și micile) în ale cărui rețele cristaline o parte din atomii de siliciu sunt înlocuiți cu atomi de aluminiu legați de oxigen.
• alumosilicat — Variantă terminologică sau grafică (influențată de nomenclaturile germană și rusă) pentru 'aluminosilicat'; mineral complex din clasa silicaților în ale cărui rețele cristaline o parte din atomii de siliciu sunt înlocuiți cu atomi de aluminiu.
• amazonit — Varietate verde-verzuie sau verde-albăstruie de feldspat microclin, cristalizată în sistem triclinic, utilizată pe scară largă ca piatră semiprețioasă, ornamentală sau decorativă în confecționarea bijuteriilor. Culoarea sa unică și strălucirea sticloasă sunt date structural de prezența unor cantități microscopice de plumb și apă în rețeaua cristalină, mineralele fiind extrase istoric din regiunile rusești, braziliene sau americane.
• analcit — Mineral din clasa silicaților (subclasa tectosilicați), considerat structural un membru al grupului zeoliților sau feldspatoizilor, având formula chimică NaAlSi2O6·H2O. Se prezintă sub formă de cristale cubice sau trapezoedrice (icositetraedrice) regulate, incolore, albe sau roz, cu luciu sticlos, întâlnite frecvent în geodele bazaltelor, în rocile magmatice alcaline și în unele depozite sedimentare lacustre saline.
• andesine — Mineral din clasa silicaților, mai exact o varietate intermediară de feldspat plagioclaz, definit structural printr-un raport chimic specific între albita și anortită (între 30% și 50% anortită). Este un constituent comun al rocilor magmatice intermediare, cum sunt andezitele și dioritele, primindu-și numele de la Munții Anzi, unde a fost identificat și descris inițial în mod abundent.
• andezin — Mineral din grupul feldspaților plagioclazi, constituit dintr-un amestec izomorf de albită și anortită în proporții determinate, fiind un silicat natural de aluminiu, calciu și sodiu. Cristalizează în sistemul triclinic și reprezintă un component esențial și diagnostic în structura rocilor magmatice intermediare, numele său fiind legat de ocurența abundentă în lanțul muntos al Anzilor.
• anortit — Mineral din clasa silicaților, reprezentând termenul calcic pur al seriei izomorfe a feldspaților plagioclazy (silicat de calciu și aluminiu). Cristalizează în sistemul triclinic, are o culoare albă, cenușie sau roșiatică și este un constituent structural comun în rocile magmatice bazice și ultrabazice (cum sunt gabbrourile și bazaltele), precum și în unele roci metamorfice sau materiale meteoritice.
• arcoză — Rocă sedimentară detritică grosieră, asemănătoare gresiei, formată structural în urma dezintegrării granitului sau a altor roci magmatice și compusă dintr-un procent ridicat de feldspat (peste 25%) alături de cuarț și mică. Din punct de vedere geologic, prezența arcozei într-un strat terestru indică un proces de dezintegrare mecanică rapidă și un transport pe distanțe scurte într-un climat arid sau semiarid, unde alterarea chimică a fost minimă.
• argiliza — A transforma sau a se transforma în argilă prin procese de alterare chimică și hidrotermală a unor minerale preexistente (în special feldspați) sub acțiunea agenților atmosferici sau a soluțiilor endogene. Acest fenomen mineralogic modifică structura inițială a rocii silicatice, ducând la acumularea de minerale argiloase și la scăderea coeziunii mecanice a masivului stâncos.
• argilizat — Care a fost transformat parțial sau total în argilă prin procese hidrotermale ori de alterare exogenă; rocă sedimentară sau magmatică supusă procesului de argilizare. În sens geologic structural, descrie degradarea feldspaților sau a altor silicați sub acțiunea apelor infiltrate sau a soluțiilor acide, având ca rezultat formarea de minerale caolinitice, ilitice ori smectitice care modifică plasticitatea rocii de bază.