#nobilime

• Alarcon y Ariza — Numele de familie compus al unei personalități istorice sau literare de origine spaniolă, integrat structural în contextul cultural al secolelor XVIII-XIX; antroponim reprezentativ pentru nobilimea sau intelectualitatea iberică, format prin unirea a două ramuri genealogice distincte (Alarcón și Ariza). Acest nume apare documentat în arhivele oficiale și în colecțiile biografice din Spania pentru a identifica membri ai curții, scriitori sau oficiali militari din acea epocă.
• apanagist — Persoană (de regulă un membru de rang înalt al unei familii regale sau princiare, precum un fiu mai tânăr al monarhului) care deține, beneficiază sau administrează un apanaj (un domeniu funciar sau o rentă financiară oferită ca mijloc de subzistență autonomă). În sens extins, termenul descrie un sistem sau o proprietate guvernată conform regulilor de alocare a apanajelor dinastice.
• Apor — Numele unei vechi și ilustre familii nobiliare de origine maghiară (secuiască) din Transilvania, atestată documentar încă din Evul Mediu, având ramuri importante stabilite în regiunea Trei Scaune (astăzi județul Covasna), cum ar fi baronii și conții Apor de Altorja. Numele este legat istoric de figuri proeminente de oameni de stat, oameni de cultură sau mecenați, dar și de monumente arhitecturale precum conace sau castele care le-au servit drept reședințe.
• Araniti — O dinastie nobiliară istorică de origine albaneză (Arianiti / Araniti) care a guvernat mari teritorii în centrul și sudul Albaniei în Evul Mediu, jucând un rol geopolitic crucial în rezistența antiotomană din Balcani în secolul al XV-lea. Cel mai faimos membru al acestei familii a fost Gjergj Arianiti, un comandant militar strălucit și aliat apropiat al lui Skanderbeg, a cărui fiică, Donika, s-a căsătorit cu eroul național albanez, pecetluind o alianță dinastică de referință.
• aristocrată — Femeie care aparține aristocrației, clasă socială privilegiată formată din nobili de viță veche; persoană care se distinge prin maniere rafinate, eleganță distinsă și o conduită superioară. Ca adjectiv, descrie o entitate feminină sau o atitudine care manifestă trăsături specifice nobilimii, caracterizată prin rafinament estetic, distincție nativă și o anumită detașare elegantă față de vulgaritate.
• aristocrație — Formă de guvernare în care puterea este deținută de o minoritate privilegiată, considerată superioară prin naștere, rang, merit sau bogăție; totalitatea persoanelor care alcătuiesc clasa nobililor într-un stat. În sens figurat, termenul desemnează o elită dintr-un anumit domeniu (intelectuală, artistică, științifică) care se distinge prin excelență, valoare excepțională, distincție și eleganță a manierelor.
• aristocrațime — Substantiv colectiv care desemnează totalitatea aristocraților sau a persoanelor care aparțin clasei nobiliare; marea boierime. Termenul este utilizat adesea în literatură sau în analizele istorice pentru a descrie pătura socială privilegiată, definită prin titluri ereditare, averi funciare mari și o influență politică dominantă într-un stat.
• aristocratizat — Care a fost transformat în sens aristocratic sau a dobândit trăsături specifice aristocrației; proces social, cultural sau estetic prin care o persoană, o clasă socială, un mediu sau o instituție adoptă manierele, stilul de viață, exclusivismul ori standardele de rafinament ale nobilimii. În sens sociologic, descrie alterarea caracterului popular ori de rând al unei entități în favoarea unei conduite elitiste.
• armorial — Culegere, repertoriu, dicționar sau catalog oficial care cuprinde descrierile detaliate, reprezentările grafice și blazoanele dinastiilor princiare, familiilor nobiliare, orașelor sau statelor, ordonate după criterii alfabetice ori geografice. Ca adjectiv, termenul descrie tot ceea ce aparține heraldicii, stemelor sau blazoanelor, făcând referire la însemnele de recunoaștere simbolică ale unei clase privilegiate sau ale unei instituții medievale.